Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Neutilizate deocamdată la adevăratul lor potenţial, parcurile stiintifice sprijină transferul tehnologiilor avansate în mediul economic

16 Noiembrie 2007



Necesitatea accelerării procesului de tehnologizare, ca răspuns la provocările economice lansate pe plan mondial de ţările avansate, a dus la crearea unei forme moderne de asociere profesională: Parcul ªtiinţific şi Tehnologic (PST). Adoptat de ţări cu nivele de dezvoltare diferite - Anglia, Franţa, Japonia, Grecia, Cehia, Ungaria, Polonia, China - în ţara noastră acest tip de organizare se află la început de drum. În România există în prezent doar patru Parcuri Ştiinţifice şi Tehnologice, la Galaţi, Iaşi, Bucureşti şi Timişoara, ale căror structuri, facilităţi şi performanţe le vom prezenta în cadrul acestui articol.

Motivaţii economice şi sociale

Înfiinţarea în România a PST a avut ca scop utilizarea rezultatelor activităţii de cercetare şi aplicarea tehnologiilor avansate în economie, dar şi creşterea participării instituţiilor de învăţământ superior şi a unităţilor de cercetare-dezvoltare la procesul de dezvoltare economico-socială. Astfel, un PST poate fi constituit printr-un contract de asociere în participaţiune încheiat între o instituţie de învăţământ superior acreditată şi/sau o unitate de cercetare-dezvoltare, pe de o parte, şi regii autonome, companii naţionale, societăţi comerciale, administraţia publică locală, asociaţii patronale sau profesionale, persoane fizice, investitori români ori străini, pe de altă parte. Consorţiul respectiv este administrat de o societate comercială, constituită exclusiv în acest scop.
În ţara noastră, înfiinţarea PST a avut şi o motivaţie socială, după cum ne-a declarat dl Constantin Enăchioiu (foto), consilier în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). „Prin înfiinţarea PST am vrut să sprijinim cercetătorii, care aveau salarii foarte mici, să-şi creeze firme prin care să poată valorifica rezultatele muncii lor din institutele de cercetare.”

PST au apărut în paralel cu parcurile industriale, de aceea sunt uneori asociate cu acestea. Totuşi, în timp ce parcurile industriale au rolul de a asigura locuri de muncă şi găzduiesc orice fel de activitate, PST sunt acreditate şi atent supravegheate de ANCS, pentru că rezultatele activităţilor desfăşurate acolo sunt importante pentru economie la nivel naţional. „Auditul de performanţă are ca scop urmărirea îndeplinirii activităţii pentru care au fost înfiinţate: acceptarea în parc a firmelor inovative, care să aplice tehnologii noi, şi atragerea de centre de cercetare ale marilor companii multinaţionale, care să faciliteze transferul unor tehnologii avansate. Marile companii pot să ne ajute în stabilirea trendului, pentru că acestea ştiu cu 20 de ani înainte ce produse vor lansa pe piaţă”, a precizat dl Enăchioiu.
Performanţele vor apărea în 2-3 ani
Dacă iniţial în legislaţia română erau trecute o serie de avantaje pentru înfiinţarea unor astfel de parcuri, legate de scutiri de taxe, impozite, sprijin pentru conectarea la reţelele de utilităţi, acestea au fost treptat eliminate, printre altele şi din nevoia alinierii la legislaţia europeană cu privire la ajutoarele de stat. Totuşi, după cum ne-a spus dl Enăchioiu, ANCS a derulat în anii precedenţi programul naţional „Infratech”, dedicat dezvoltării infrastructurii de inovare si transfer tehnologic, prin care au fost alocate parcurilor de la Timişoara, Iaşi şi Bucureşti fonduri de 500.000 euro, în regim de co-finanţare, pentru dotări şi amenajări de spaţii. Sumele sunt destul de mici pentru susţinerea unor activităţi în domeniul cercetării, dar oricum mai mari decât se alocau în trecut. „La începutul anului a intrat în funcţiune Planul Naţional 2 de Cercetare - Dezvoltare, prin care se pot aloca sume mult mai importante pentru proiecte de cercetare, astfel încât cercetătorii să aibă salarii decente şi să fie asigurată infrastructura, respectiv aparatură performantă, consumabilele necesare unui astfel de proces. Practic, de acum încolo putem începe să aşteptăm performanţele, care trebuie să apară cam peste 2-3 ani şi în PST. Atunci va apărea probabil o atenţie sporită din partea companiilor pentru implementarea rezultatelor cercetării, precum şi un interes mai puternic din partea cercetătorilor de a-şi crea firme, pentru a valorifica rezultatele muncii lor”.
Ce avantaje au, totuşi, firmele „plantate” într-un PST? Există avantaje de natură morală, informală şi materială, ne-a informat dl Enăchioiu. Este vorba de prestigiul obţinut prin apartenenţa la o structură acreditată, special amenajată, care are titlul de parc ştiinţific şi tehnologic. Avantajele de natură materială sunt legate de reducerile de preţuri la chirii şi de accesul la o serie de servicii asigurate de societatea administrator, precum cele de contabilitate, juridice, de proprietate intelectuală, de logistică, de aprovizionare, de comunicaţii, asigurarea de săli pentru întâlniri etc.
„Companiile româneşti nu au învăţat încă drumul către institutele de cercetare sau către universităţi, iar speranţa noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică stă în aceste parcuri”, ne-a declarat dl Enăchioiu. „Cred că lucrurile pot merge bine de acum încolo, pornind de la interesul local. Va exista o competiţie foarte puternică între regiuni pentru absorbţia fondurilor structurale şi pentru creşterea ponderii întreprinderilor inovative care să aibă capacitatea de adaptare la piaţă şi atunci va apărea o preocupare mai intensă din partea autorităţilor locale, dar şi din partea firmelor, pentru domeniul cercetării.“


Parcul software de la Galaţi: Ocupare 100 % din prima lună!
• Cererea uriaşă a determinat extinderea parcului

Primul PST din România a fost înfiinţat la Galaţi şi este profilat pe software. Acesta a beneficiat de oferta Navrom, care a pus la dispoziţie clădirea. Companiile stabilite în acest parc au ca obiect principal de activitate tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, electronică şi microelectronică, protejarea mediului ambiant şi utilizarea surselor neconvenţionale de energie, printre acestea fiind prezente şi firme mari precum Microsoft, Cisco sau IBM, care lucrează pentru export.
Dacă în proiect iniţiatorii estimau pentru început un grad de ocupare de 30%, după prima lună de funcţionare parcul era ocupat 100%, cererile depăşind capacitatea acestuia. Prin contract, spaţiul este pus la dispoziţia firmelor pentru o perioadă iniţială de patru ani, fără plata chiriei. Birourile sunt dotate cu cablare structurată pentru transmisie voce-date, router, file server firewall, file server Internet, centrală telefonică performantă. Activităţile parcului şi ale locatarilor sunt promovate prin intermediul site-ului web şi al buletinului periodic de prezentare a activităţii din parc. Ca şi celelate PST, cel de la Galaţi pune la dispoziţia locatarilor săi săli pentru conferinţe, întâlniri de afaceri sau cursuri şi oferă consultanţă.
Printre altele, parcul de la Galaţi colaborează intens cu mediul universitar prin implicarea studenţilor din facultăţile de profil în proiectele dezvoltate de companiile din parc. În perioada de practică se realizează o selecţie a studenţilor în funcţie de cerinţele companiilor, astfel încât aceştia sunt implicaţi în colectivităţi lucrative, luând contact cu mediul economic real.
În ceea ce priveşte performanţa acestui parc, dl Cătălin Aramă (foto), directorul de marketing al societăţii-administrator, ne-a spus: “Majoritatea firmelor locatare au avut un grad de creştere economică ridicat, spectaculos în cateva cazuri. În primele luni de funcţionare numărul total de angajaţi ai companiilor membre nu depăşea 150-200 de persoane, iar astăzi lucrează în parc nu mai puţin de 500 de specialişti. ”
Pentru că cererile din partea firmelor de stabilire în parcul de soft continuă să vină, firma-administrator şi-a propus extinderea suprafeţei acestuia. De asemenea, în perspectivă se urmăreşte formarea de noi centre de transfer tehnologic, iniţierea de colaborări cu alte instituţii similare din ţară şi străinătate, atragerea de noi membri, stimularea investiţiilor în IT.
“Succesul unui PST ţine de mai mulţi factori printre care: potenţialul economic al regiunii, calitatea şi profesionalismul oamenilor, prezenţa unui centru universitar puternic şi, nu în ultimul rând, voinţa autorităţilor locale de a susţine un asemenea proiect. În măsura în care asemenea condiţii sunt îndeplinite este posibilă şi realizarea unor astfel de entităţi”, a subliniat dl Walter Frenghel, directorul general al societăţii-administrator.


O construcţie după model occidental: TEHNOPOLIS Iaşi
• Peste 450 de noi locuri de muncă s-au creat în ultimii 2 ani

PST de la Iaşi este deocamdată singurul din România care are aspect occidental, fiind dezvoltat pe o suprafaţă întinsă şi având construcţii noi, separate prin spaţii verzi, cu locuri de parcare special amenajate.
Proiectul “Tehnopolis Iaşi” a fost acceptat pentru co-finanţare prin Programul PHARE 2000, fiind co-finanţat de Guvernul României. Alte cheltuieli de implementare au fost acoperite de comunitatea locală, respectiv Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria municipiului Iaşi. Prima etapă de construire a parcului a fost realizată pe 5,5 ha, având o suprafaţă construita de aproximativ 11.000 mp, ocupată aproape în totalitate. În prezent mai este disponibilă doar o încăpere de 195 mp. Din cele 6 loturi de teren cu suprafeţe cuprinse între 1.000 şi 5.000 mp, racordate la toate utilităţile, unul este deja ocupat cu o construcţie de două nivele, alte trei fiind adjudecate, în vederea închirierii, de companii care urmează să înceapă să construiască în cel mai scurt timp. După finalizarea primei etape, parcul mai are la dispoziţie o suprafaţă suplimentară de teren de 5,73 ha, pe care se poate extinde în funcţie de solicitări.
Pe lânga poziţionarea sa în municipiul Iaşi, la distanţe rezonabile faţă de principalele puncte de interes ( aeroport, gară, centrul orasului, universităţi), Parcul oferă o serie de servicii specifice : consultanţă şi asistenţă (juridică, managerială, tehnică), formare antreprenorială, incubator de afaceri, laboratoare, servicii administrative, furnizare de utilităţi.
Ca în orice activitate aflată la început de drum, şi Tehnopolis a întâmpinat obstacole, “pornind de la neînţelegerea iniţială a conceptului de PST, de la neîncrederea unora şi frica altora privind abordarea unui astfel de obiectiv şi până la existenţa unor lipsuri în legislaţia specifică acestui gen de structură”, după cum ne-a declarat directorul general al parcului, dl Radu Grigore Grosu. “Totuşi, cu sprijinul asociaţilor, cu deschiderea ministerului de profil care susţine activitatea acestor parcuri şi cu perseverenţa de a dezvolta activităţile propuse, am reuşit să le depăşim şi să ne dezvoltăm obiectivul”.
În parcul de la Iaşi funcţionează societăţi comerciale cu experienţă în activităţi de cercetare, fabricaţie sau servicii în domeniile IT, industria audio-vizualului, bio-tehnologii şi industria alimentară. În ultimii doi ani în cadrul acestui Parc s-au creat peste 450 de noi locuri de muncă.
Despre viitorul parcurilor tehnologice în România, dl Radu Grigore Grosu a precizat: “Evoluţia societăţii depinde în mare măsură de evoluţia industrială, care la rândul ei depinde de cercetare şi inovare, de transfer de tehnologie şi de implementarea tehnologiilor de vârf. În aceste condiţii, parcurile ştiinţifice şi tehnologice vor fi absolut necesare, ca o verigă importantă în întregul lanţ al transferului tehnologic.“


Tim Science Park din Timişoara se extinde în 2008
•Recent au fost transferate în parc 5 tehnologii

La Timişoara, în jurul Institutului Naţional de CD pentru Electrochimie şi Materie Condensată, a existat un grup de firme private care au înţeles că apropierea de o unitate puternică de cercetare le va aduce beneficii pe termen lung. Aceste firme au cofinanţat unele proiecte de cercetare ale INCDEMC, fiind interesate de rezultatele originale obţinute. De asemenea, se dorea dezvoltarea colaborării dintre INCDEMC şi Univ. „Ioan Slavici” Timişoara. Astfel, când a apărut posibilitatea legală a înfiinţării PST, nucleul TIM SCIENCE PARK era deja constituit. Acestui nucleu i s-au adăugat şi alte entităţi interesate.
„Rolul parcului de la Timişoara este de a integra cercetarea, educaţia şi producţia, care trebuie să funcţioneze în cadrul parcului ca un tot unitar şi nu independent cum, din păcate, se întâmplă în România la ora actuală în majoritatea cazurilor. Recent s-a finalizat transferul a 5 tehnologii realizate de către INCDEMC către firme din cadrul parcului. Aceste firme, precum şi altele care sperăm că vor urma, vor sprijini în continuare (inclusiv financiar) activităţi de cercetare şi formare profesională care vor duce la elaborarea unor noi tehnologii, respectiv la formarea unor tineri specialişti pe profilul firmelor respective”, ne-a spus dl Marius Constantin Mirică, directorul parcului.
TIM SCIENCE PARK dispune de 8.000 mp de teren din care 3.000 mp construiţi şi de o suprafaţă de producţie de 1.200 mp. Scopul acestui parc, după cum ne-a declarat dl Mirică, nu este de a închiria pur şi simplu spaţiul, ci de a sprijini acele firme care doresc să desfăşoare proiecte în cadrul parcului. „Pe termen lung principala problemă nu o constituie lipsa fondurilor – deşi în străinătate autorităţile centrale şi locale sprijină financiar, sub forma unor subvenţii, astfel de structuri - ci faptul îngrijorător că în România mai puţin de 2% din totalul firmelor sunt inovative. Această atitudine generală de dezinteres faţă de zonele de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei ar putea fi în viitor principalul obstacol în calea dezvoltării parcului.”
În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a parcului de la Timişoara, am aflat că primul val de extindere al acestuia va demara în luna aprilie a anului viitor şi se va încheia în luna noiembrie a aceluiaşi an. Cele 4-8 firme noi care vor fi atrase în structura parcului vor proveni din zone de interes precum: chimie, electrochimie, protecţia mediului, fizică, sudură, calculatoare, conducerea automată a sistemelor tehnologice, ştiinţe economice, marketing. „Finalizarea cu succes a tuturor proiectelor derulate până la ora actuală în parc dovedeşte că această formă de organizare este viabilă. În viitor ne propunem dezvoltarea şi consolidarea activităţii până la un nivel care să ne permită ca peste 10 ani să jucăm un rol important în dezvoltarea Regiunii de Vest a României. Va fi greu? Da. Merită? Cu siguranţă!”, a spus directorul parcului.


Micro şi nanotehnologie, într-un parc unicat: MINATECH-RO

Singurul parc ştiinţific din România profilat pe micro- şi nanotehnologie funcţionează în Bucureşti. Amănunte despre activitatea care se desfăşoară aici, ne-a oferit dl Acad. Dan Dascălu, coordonator al consorţiului MINATECH-RO (www.minatech.ro).



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite