Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

România, codaşă în UE la penetrarea conexiunilor broadband

16 Noiembrie 2007



Decalajul dintre ţările europene în materie de acces Internet în bandă largă este din ce în ce mai mare, conform raportului „Broadband access in the EU: situation at 1 July 2007“ dat publicităţii pe 15 octombrie de către Comisia Europeană. Cifrele publicate de către Bruxelles arată diferenţe din ce în ce mai mari între ocupantele primului loc şi ultimului loc al clasamentului realizat de CE. Astfel, ţara cu cea mai penetrare a conexiunilor Internet în bandă largă este Danemarca (37,2% din populaţie), iar ocupanta ultimului loc este Bulgaria (cu 5,7%). România se situează pe penultimul loc, cu 6,6%. Creşterea anuală cea mai puternică a fost înregistrată în Danemarca (7,7 noi conexiuni la 100 de locuitori), Luxemburg (7,1) şi Irlanda (6,7).


Pentru a explica aceste „două viteze“ înregistrate în rândul ţărilor membre UE, raportul invocă două principale obstacole în penetrarea slabă: lipsa unei pieţe concurenţiale în respectivele ţări, care să asigure costuri reduse şi anumite lacune în reglementări, atât la nivel local, cât şi la nivel european.
„Europa trebuie să acţioneze rapid pentru a remedia această situaţie (respectiv, situaţia celor opt ţări UE situate sub pragul de 10% penetrare a conexiunilor broadband – n.r.) (...) Voi face propuneri punctuale asupra acestei probleme în cadrul reformei reglementărilor europene în materie de telecomunicaţii, care va intra în discuţia Parlamentului European pe 13 noiembrie“, a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru Telecomunicaţii.
Concluziile studiului CE indică, la nivel general, o democratizare a accesului în bandă largă, nivelul mediu de penetrare evoluând de la 14,9% (în 2006) la 18,2%. Principalele tehnologii broadband utilizate în ţările membre UE sunt DSL (Digital Subscriber Line), majoritară – circa 72,5 milioane de conexiuni – şi FTTH (Fiber to The Home), care înregistrează o creştere rapidă – aproximativ 17,7 milioane de cone-xiuni.
Conform raportului, cota de piaţă a operatorilor alternativi a continuat să crească în Europa, atingând în iulie 2007 53,5%. Analizele au indicat că, în majoritatea cazurilor, operatorii alternativi preferă să investească în propriile reţele decât să recurgă la serviciile care depind de infrastructurile operatorilor istorici.


Reacţia MCTI
Rata de penetrare a conexiunilor Internet în bandă largă este un indicator important al dezvoltării în domeniul IT&C. Comisia de la Bruxelles publică periodic astfel de rapoarte, datele prezentate fiind validate de statele membre prin intermediul organismelor de comunicare.
Aceasta este, probabil, şi una dintre cauzele pentru care, cu ocazia celei de a noua ediţii a „Convergent Networks“, eveniment organizat anual de compania Omnilogic, secretarul de stat pentru Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), Zoltán Somodi, a ridicat problema penetrării broadband în România. Somodi a indicat drept soluţie a creşterii numărului de conexiuni broadband accesarea Fondurilor Structurale, subliniind că există fonduri de 149 milioane de euro pentru susţinerea utilizării TIC şi a tehnologiei broadband. „Broadbandul există ca tehnologie, dar accesul nu este posibil peste tot, datorită infrastructurii. (...) Avem nevoie de planuri de informatizare care să stabilească ca obiectiv principal dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată, utilizând noile tehnologii pentru reţele şi aplicaţii“, a declarat Zoltán Somodi.


Creştere insuficientă
Conform „Barometrului Broadband“ din 2006, studiu IDC comandat de Cisco România, piaţa de broadband din România a crescut, în a doua jumătate a anului trecut, cu peste 40% (faţă de prima parte a lui 2006). Cea mai mare rată de penetrare a fost înregistrată în segmentul rezidenţial (84%), urmat de segmentul business (15,6%), în timp ce sectoarele administraţie şi educaţie însumau la acel moment doar 0,4%. Numărul total de conexiuni broadband, la sfârşitul lui 2006, a ajuns la 1,042 milioane (faţă de 730.900, cât se înregistra la jumătatea anului trecut).
Conform raportului CE, în ianuarie 2007, România avea 1.087.424 conexiuni broadband, în iulie 2007 înregistrându-se 1.424.007 conexiuni. Se observă, practic, o dublare a numărului de conexiuni în bandă largă în decurs de un an. Cu toate acestea, România se situează pe penultimul loc în rândul ţărilor UE.


CE pregăteşte noi măsuri
Avertismentele lansate de Viviane Reding cu ocazia prezentării raportului „Broadband access in the EU: situation at 1 July 2007“ se referă în mod precis la reglementarea tarifelor pentru conexiunile de Internet broadband, dar mai ales la anumite măsuri în privinţa operatorilor istorici. Ceea ce doreşte să impună Viviane Reding este obligarea companiilor de telecomunicaţii sau furnizorilor de acces aflate în postură de cvasi-monopol de a se diviza în două părţi – una dedicată serviciilor, cea de a doua reţelei, pentru a permite concurenţei să poată utiliza infrastructura (ceea ce va avantaja operatorii care lucrează prin fibră optică, care necesită investiţii de infrastructură foarte mari). Rezultatul acestei măsuri regulatorii va duce, în opinia comisarului Reding, la creşterea concurenţei şi, implicit, la o scădere a preţurilor pentru consumator.
Acest principiu al separării, care va figura în noul cadru de reglementări telecom ce urmează să fie validat pe 13 noiembrie, şi-a câştigat partizani, dar a stârnit şi vii polemici chiar în cadrul comisiei. Neelie Kroes, comisarul pentru concurenţă, a declarat pentru „Financial Times“ că separarea funcţională reprezintă o aberaţie, care ameninţă investiţiile importante demarate de operatorii care au început să-şi dezvolte propriile reţele broadband pe fibră optică. Kroes a catalogat măsura ca periculoasă, mai ales că nu împiedică efectiv discriminarea.
O altă măsură considerată ca şi aprobată de către Viviane Reding este crearea unei entităţi europene cu rol de regulator al pieţei de broadband, care, în mod cert, îşi va face noi duşmani printre furnizorii de acces europeni. Interogată de acelaşi „Financial Times“, Reding a indicat că prevede „acordarea de drepturi organismelor naţionale cu care acestea să poată constrânge operatorii istorici, atunci când există probleme serioase, să asigure altor operatori acces nediscriminat în reţeaua lor“.
Din perspectiva oficialului european, regularizarea pieţei europene de acces Internet în bandă largă este o măsură primordială pe care CE trebuie să o ia, dată fiind importanţa pe care această tehnologie de comunicare o aduce serviciilor din ce în ce mai necesare în mod cotidian. Exemplele invocate de Viviane Reding sunt serviciile de tele-medicină şi cele de e-administration.


Radu Ghiţulescu
N.R. – Raportul poate fi consultat la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/implementation_enforcement/index_en.htm


Fondurile structurale – salvarea infrastructurii de broadband
Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Iuliu Winkler, a reiterat recent ideea că fondurile structurale reprezintă principala resursă de dezvoltare a
infrastructurii de broadband din România. În cadrul seminarului „Posibilităţi de Finanţare prin Fonduri Structurale Destinate Sectorului IT&C“, ce s-a desfăşurat la începutul lunii noiembrie la Timişoara, ministrul a subliniat: „Dorim să avem o infrastructură de broadband la nivel european. Odată integraţi în Uniunea Europeană, IMM-urile româneşti trebuie să facă faţă unor cerinţe noi, care necesită şi noi abordări tehnologice“. Diminuarea decalajului digital dintre mediul urban şi cel rural este, de altfel, una dintre priorităţile declarate ale noului ministru. Winkler a declarat, la cea de a şasea ediţie a Conferinţei International Broadband Communication, că 70% din bugetul alocat MCTI este destinat proiectelor de extindere a infrastructurii de comunicaţii în bandă largă. El a precizat că se doreşte ca proiectele iniţiate de MCTI să fie complementare celor realizate de beneficiarii fondurilor structurale administrate de minister.
Iuliu Winkler, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei:
„Dorim să avem o infrastructură de broadband la nivel european“


ANRCTI confirmă diagnosticul UE
ANRCTI, împreună cu consultantul său, TASC Strategic Consulting, a realizat o analiză-diagnostic a sectorului comunicaţiilor electronice din România care a evidenţiat, printre altele, faptul că penetrarea serviciilor de comunicatii electronice din România este mai mică decât în majoritatea celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Principalele decalaje se înregistrează în materie de broadband şi de telefonie fixă. Analiza-diagnostic a ANRCTI a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi raportul experţilor UE: rata de penetrare a conexiunilor brodband este în continuare nesatisfăcătoare, în pofida creşterii accelerate a penetrării broadband, care se apropie de 100% pe an. Spre deosebire de raportul european, ANRCTI indică o rată de penetrare a serviciilor de acces dedicat la internet în bandă largă de 7% (conexiuni furnizate la puncte fixe, fără conexiuni pentru acces mobil), la jumătatea lui 2007 (faţă de 6,6% conform „Broadband access in the EU: situation at 1 July 2007“).

Dan Georgescu, preşedintele ANRCTI: „Vom discuta despre cum vom promova dezvoltarea serviciilor de acces la Internet în bandă largă în cadrul conferinţei internaţionale pe care Autoritatea o organizează pe 13 noiembrie şi vom prezenta acolo şi alte disfuncţionalităţi ale pieţei de comunicaţii pe care vom încerca să le remediem în următorii trei ani.“



Tags: Broadband

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite