.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Semnal de alarmă: criza resurselor umane īn IT
În toate domeniile, piaţa resurselor umane din România este în efervescenţă: se caută specialişti, se caută oameni cu experienţă, angajăm, angajăm, angajăm... Firmele de HR au mult de muncă, cresc precum Făt Frumos, însă la fel creşte şi necorelarea cu nevoile reale ale pieţei.
În acest context, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii - alături de Freescale Semiconductor - a propus ca temă la Business Club ANIS, de la finalul lunii noiembrie, „Resursele umane în IT - încotro?”.
Evoluţia pieţei de IT a înregistrat creştere de 300% din 2000 până în 2006, aşa cum este reliefat în studiul prezentat de Liviu Drăgan, preşedinte ANIS. Creşterea a fost încetinită în ultimii 2-3 ani ca un semn de agregare a resurselor şi consolidare a pieţei. Numărul de angajaţi în 2006 este cu 350% mai mare în 2006, iar majoritatea companiilor înfiinţate în perioada 2000-2003 au depăşit 100 de angajaţi. Deja companiile se orientează spre pieţe cu resurse de muncă mai ieftine, cum este cea din Moldova sau Ucraina.
Resursele umane produc blocaje în business
Din păcate, blocajele de pe piaţa de resurse umane produc deja blocaje în business, practic nu mai există potenţial uman pentru a aduce creşteri în business. În Bucureşti, zona cu cea mai mare concentrare, există discrepanţe evidente între cifra de afaceri generată şi numărul de angajaţi. Productivitatea în celelalte centre este însă ceva mai scăzută, dar este de remarcat legătura între centre universitare de renume din ţară, cum este Universitatea Gheorghe Asachi, cu mediul de afaceri, unde există parteneriate cu Freescale Semiconductor, Siemens etc. Companiile implicate în Universitatea din Iaşi susţin că pot absorbi tot ceea ce rezultă în următorii ani ca electrical engineering.
Prof. Florin Pantelimonescu de la Universitatea Gheorghe Asachi din Iaşi susţine că o soluţie viabilă pentru a coordona activitatea academică cu business-ul este implicarea companiilor în oferirea de module interesante care să ofere training interactiv. „În plus, universităţile s-au schimbat şi continuă să se schimbe, sunt entităţi vii, extrem de complexe, aşa cum este în America, soluţia trebuie să vină din partea companiilor private care să susţină laboratoare cu un mixaj de programe educaţionale”. Ideea a fost susţinută de prof. Marcel Profirescu, angajat în cercetare al companiei Intel din Santa Clara şi profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, care spune că pentru o viziune justă asupra necesităţilor pieţei este util ca profesorii să fie implicaţi direct în business.
Este evident interesul pieţei pentru selecţia celor mai buni absolvenţi, dar şi implicarea lor în formare. Companiile au programe derulate în universităţi, programe de awareness, de informare, diferite donaţii pentru utilarea laboratoarelor, dar şi de corelare a programelor universităţilor cu tehnologiile proprii. Prin aceasta, companiile reuşesc să impună programele lor în piaţă, deoarece absolvenţii vor fi deja familiarizaţi cu tehnologiile.
Numeroase companii stimulează studenţii să participe la diferite programe şi concursuri. ACM International Collegiate Programming Contest (ICPC) este una dintre cele mai prestigioase competiţii de programare din lume, sponsorizată de IBM. TotalSoft a lansat un concurs de programare, TotalSoft Challenge, la Universitatea Politehnică Bucureşti, reunind studenţi din facultăţile de Automatică şi Calculatoare, Matematică-Informatică şi Cibernetică. Oracle a coborât şi mai mult interesul până la nivelul elevilor din gimnaziu şi liceu prin implementarea la nivel naţional a programului Think.com, o platformă colaborativă destinată procesului de învăţare pentru elevii de toate vârstele.
Piaţa românească este pe cale să se stabilizeze din mai multe puncte de vedere, însă unele blocaje sunt greu de rezolvat, fiind situate într-un cerc închis: cum poţi creşte numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT când profesorii nu sunt motivaţi să rămână în facultate? Cum ar putea creşte calitatea învăţământului, dar şi adaptarea învăţământului universitar la cerinţele pieţei? Florin Popa, consilier superior în Direcţia management şi programe universitare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a sesizat o serie de măsuri care să producă schimbarea pe termen lung în învăţământul românesc, măsuri cu o implementare de durată.
Evoluţia numărului de angajaţi: Software şi servicii 2000-2006
Monica Muscă
Parerea ta conteaza: 
Metaverse: cāt de repede ne vom adapta?
