.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Externalizarea IT-ului medical
Externalizarea IT-ului medical
•potenţial de piaţă
•bariere în realizare
•reţete de succes
În ediţia anterioară a revistei am prezentat evoluţia pieţei de outsourcing IT medical în lume, subliniind că unele particularităţi ale domeniului sănătăţii au impact asupra abordării mai hotărâte a externalizării de către managerii instituţiilor medicale.
Motivele reticenţei faţă de procesul de externalizare:
1. Datele medicale nu mai sunt stocate fizic în interiorul instituţiei medicale care are responsabilitatea juridică primară asupra lor
2. Transmiterea către şi de la locaţia fizică poate trece prin canale de comunicaţie Internet publice şi / sau cu potenţialitate de întrerupere fizică
3. Accesul la date trebuie acordat şi personalului care nu este angajat al instituţiei medicale de origine a datelor
4. Formatul şi modalitatea de arhivare a datelor este proprietatea companiei care asigură externalizarea
Se poate considera necesară externalizarea serviciilor IT dacă:
1. IT-ul nu este obiectul principal de activitate (în cazul sănătăţii, nu)
2. Atragerea şi menţinerea personalului cu abilităţile necesare este dificilă (Atenţie, angajarea unui informatician „pur” nu elimină necesitatea existenţei unui angajat cu expertiză bilaterală, medicală şi informatică)
3. Poate fi mai ieftină externalizarea decât angajarea personalului propriu
4. Training-ul informatic al personalului propriu este costisitor
5. Există pe piaţă furnizori cu expertiză suficientă pentru a asigura o analiză a cerinţelor interne de informatizare şi o ofertă de servicii adecvate
6. Costurile curente legate de IT variază prea mult în comparaţie cu costurile fixe ale unei externalizări plătite pe un sistem de rată fixă lunară
Greşelile care se fac cel mai des în momentul deciziei de externalizare sunt:
1. Externalizarea se face doar pentru a economisi bani. Trebuie să se înţeleagă că suma INIŢIALĂ, la debutul externalizării, este întotdeauna mai mare în comparaţie cu costurile progresive ale unei internalizări deja existente.
2. Externalizarea se face pentru a remedia disfuncţii operaţionale, care ar trebui remediate intern. Un exemplu clasic în medicină este externalizarea serviciului de introducere a datelor medicale prin procedura de dictare şi transcriere într-o organizaţie unde medicii nu practică detalierea datelor în timpul consultaţiei. Iniţial, externalizarea fusese considerată ca o necesitate dată de lipsa de timp a medicilor de a introduce ei înşişi datele pacientului în sistemul informatic. În final se observă că dacă medicul consideră suficientă închiderea unui consult ecografic (de exemplu) doar cu menţiunea „Ameliorat parţial”, nimeni nu poate inventa restul de date care ar fi trebuit arhivate deasupra concluziei sumare. Primul pas ar fi conştientizarea personalului medical, „producător” de date, de a genera toate informaţiile necesare completării corecte a unui protocol de ecografie (în cazul exemplificat).
3. Evaluarea avantajelor doar pe termen scurt ale externalizării, fără a se avea în vedere scopul, rezultatele şi beneficiile pe termen lung.
4. Lipsa unor verificări temeinice a persoanelor / firmelor cărora li se încredinţează manipularea informaţiilor medicale confidenţiale.
5. Insuficienţa contractelor de servicii şi mentenanţă cu firmele de externalizare, care să acopere orice problemă potenţială. În forma finală, mâna care poate apăsa pe butonul „Oprire” nu mai este a instituţiei medicale, ci a companiei externalizatoare, ori, în cazul unor dispute contractuale, se poate ajunge la incapacitate operaţională.
6. Nesolicitarea firmelor externalizatoare ale unui plan clar de redundanţă şi ale unor probe că pot face faţă oricăror probleme organizatorice.
7. Dependenţa de un singur furnizor.
8. Neluarea în considerare a tuturor scenariilor care pot surveni în momentul externalizării şi care pot genera riscuri.
9. Necomunicarea deciziei de externalizare către angajaţii proprii, care se văd brusc puşi în faţa nevoii de conlucrare cu persoane necunoscute, din altă instituţie, cu alte ritmuri şi obiceiuri de lucru.
Candidatul ideal pentru un contract de externalizare IT medical:
1. Să dispună de personal de încredere.
2. Să aibă un istoric lung de integritate şi expertiză dovedită.
3. Flexibilitate înaltă pentru a face faţă potenţialelor schimbări ale proiectului (un exemplu în România ar fi fluiditatea excesivă a cadrului legal medical)
4. Să dispună de resurse, interne sau subcontractate, garantate şi utilizabile imediat.
5. Să ofere independenţă faţă de un anumit produs (să aleagă soluţia de software sau hardware adecvată CLIENTULUI). Aceasta este valabilă în cazul companiilor externalizatoare care pot implementa produse „commercial off-the-shelf” (COTS) sau „open-source”, pe lângă soluţiile lor proprietare.
6. Să fie certificate în domeniul securităţii şi confidenţialităţii datelor.
7. Să folosească metodologii şi tehnologii certificate.
8. Să ofere soluţii de comunicare în timp real 100% (imaginaţi-vă un furnizor cu toate calităţile de mai sus, dar a cărui reţea network se prăbuşeşte în fiecare lună)
9. Să ofere preţuri şi rate competitive.
Adiţional, se pot pune şi întrebări mai detaliate firmei candidate, cum ar fi:
1. Cum se vor factura proiectele, per oră sau per proiect?
2. Care vor fi orarele de mentenanţă sau update-uri?
3. Există o asigurare în cazul unor daune care ţin de manipularea datelor?
4. Cum vor informa clientul despre statusul şi fazele de execuţie ale proiectelor de externalizare? Există o metodologie formală implementată?
Având acest „shopping-list”, piaţa de furnizori poate fi abordată cu mai multă încredere de către grupa de lucru constituită în interiorul instituţiei medicale şi care trebuie să includă reprezentanţi ai manageriatului, branşei medicale şi ai diviziei interne de IT. Adiţional, pot fi folosite (şi este foarte recomandat) resursele unor companii sau consultanţi individuali, care să ajute instituţia medicală pe parcursul procesului decizional.
Radu Bengulescu
radu.bengulescu@gmail.com
Parerea ta conteaza: 
Ce riscuri de securitate ne pandesc in 2014?
