Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ce are de-a face criminalitatea cu ştampila primăriei?

23 Februarie 2008



Colaborarea pentru atingerea unui scop comun dintre instituţii de stat cu obiecte de activitate diferite, cum sunt de primăriile şi poliţia, era aproape inexistentă cu ceva timp în urmă. Informatizarea acestora şi, în particular, implementarea sistemelor geospaţiale prin care datele sunt structurate după modele unitare şi clare, au adus posibilitatea de colaborare la un singur pas: acţiunea.


Dacă eşti şofer, probabil că te-ai obişnuit deja ca, atunci când îţi parchezi maşina, să faci câteva gesturi mici, dar fără de care nu poţi pleca liniştit de lângă ea. Încerci probabil să alegi (dacă poţi!) dintre două locuri de parcare pe cel mai bine luminat sau mai aproape de o fereastră la care ai acces, să arunci o privire pe banchetă să nu fi rămas cumva ceva de valoare la vedere şi, desigur, nu uiţi niciodată să încui maşina din telecomanda de alarmă. Nimic din toate acestea nu îţi garantează că maşina ta nu va fi vandalizată sau luată cu totul, dar statisticile arată că şansele de a se întâmpla acest lucru sunt invers proporţionale cu numărul de factori favorizanţi eliminaţi de măsurile preventive.
Despre combaterea criminalităţii s-a scris mult, iar despre prevenirea acesteia şi mai mult în ultimii ani. Se pare însă că nu suficient, de vreme ce majoritatea oamenilor consideră de multe ori că singura instituţie care trebuie să ia măsuri de prevenire a actelor infracţionale într-un stat este poliţia. Ce-i drept, e drept: nimeni nu poate face o analiză mai bună şi o identificare mai aproape de realitate a factorilor care „uşurează“ munca infractorilor într-o comunitate, decât cei care luptă zi de zi împotriva ei, poliţiştii. Cu toate acestea, rar am auzit dezbătută problema unor altfel de măsuri care ar putea fi luate de către autorităţi de administraţie publică cu scopul declarat de a preveni săvârşirea de acte reprobabile la adresa cetăţeanului şi a bunurilor sale. De exemplu, nu am auzit niciodată ca vreo primărie să anunţe că cutare sau cutare acţiune de investire a bugetului public a fost direcţionată către combaterea furturilor de maşini sau a atacurilor de persoane.
Şi dacă, stimate cititor, la citirea acestor rânduri îţi spui în sinea ta: „Ce are a face criminalitatea cu ştampila primăriei?!“, noi ne hazardăm să afirmăm că asocierea nu e aşa de absurdă cum poate părea la prima vedere.


Prevenirea criminalităţii prin măsuri administrative
De fapt totul stă în acceptarea faptului că o parte din factorii care favorizează infracţiunile pot fi înlăturaţi prin luarea unor măsuri care ţin de amenajarea şi reorganizarea domeniului public. Şi dacă identificarea zonelor cu criminalitate ridicată şi analiza condiţiilor care le facilitează intră în competenţa exclusivă a poliţiei, rezolvarea problemelor de prevenire nu sunt întotdeauna la îndemâna forţelor de ordine. Spre exemplu, frecvenţa mare de furturi auto într-o anumită parcare poate fi, de fapt, favorizată de lipsa unei iluminări corespunzătoare a acesteia pe timpul nopţii şi de faptul că zona are o configuraţie care permite părăsirea rapidă a locului infracţiunii. Poliţia nu poate dispune de instalarea unui stâlp de iluminat public şi de plantarea unor garduri vii care să încetinească fuga hoţului, însă primăria poate. Pe de altă parte, primăria nu are cum să gândească planurile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului în termeni de prevenire a criminalităţii în zona pe care o gestionează decât dacă primeşte semnalări de acest tip din partea forţelor de ordine. Iar analiştii poliţiei nu au nici o şansă să controleze calitatea observaţiilor lor, dacă seturile de date pe care lucrează au fost actualizate în urmă cu ani buni. Situaţia a început totuşi să se amelioreze simţitor în momentul în care aceste analize au început să fie realizate cu ajutorul unor soluţii geospaţiale sau când la datele proprii de interpretare s-au adăugat şi cele obţinute prin sistemul 112.
Cum lucrurile au evoluat asemănător şi în administraţia publică, cel puţin la nivelul Primăriei Bucureşti s-au creat premisele unei colaborări de bun augur între cele două instituţii. Astfel, interesul primăriei de a gestiona un oraş cu o rată mică a criminalităţii s-a asociat favorabil cu nevoia poliţiei de a-şi fundamenta analizele pe date corecte şi actuale despre oraş, unele dintre acestea în prezent deţinute şi gestionate doar de sistemul informatic al primăriei.


„Împreuna pentru un Bucureşti mai sigur”
Comunicarea lucrativă între cele două tipuri de administraţii în scopuri de prevenire a criminalităţii nu este o idee originală în lume, însă în România se poate înscrie la capitolul pionierate şi progrese făcute de instituţiile de stat pentru a oferi servicii mai bune cetăţenilor. Iată de ce, atunci când am auzit de intenţia de a se semna chiar un protocol care să reglementeze schimbul de date între Poliţia Capitalei şi Primăria Municipiului Bucureşti, am privit iniţiativa ca fiind una din cele mai valoroase idei pe care le-am auzit în ultima vreme. De ce am ales această temă pentru o rubrică de soluţii geospaţiale? Pentru că uşurinţa şi eficienţa cu care cei doi actori implicaţi în protocolul în discuţie pot comunica interinstituţional e dată de soluţiile geospaţiale cu care fiecare îşi gestionează datele proprii. Atât la primărie, cât şi la poliţie, implementarea sistemului a fost condiţionată de crearea unui model unitar de date, a unui standard informaţional care permite identificarea şi ordonarea datelor atât după categorie, atribute, cât şi după frecvenţa de actualizare. Practic, primăria va furniza poate chiar săptămânal seturi de date actualizate pe baza cărora analiştii poliţiei vor returna pachete analitice de concluzii legate de recomandări practice de care primăria va putea ţine cont pentru a lua măsurile administrative necesare.
Ca o menţiune specială, Poliţia Capitalei este cea care a pus în practică pentru prima dată în România conceptul de analiză tactică a evenimentelor infracţionale, dezvoltând şi implementând o întreagă metodologie de lucru pentru a pune la dispoziţia echipelor manageriale şi a poliţiştilor din teren informaţii valoroase pe care aceştia să îşi fundamenteze deciziile de lucru şi strategice. De altfel, întreg conceptul de exploatare a informaţiei geospaţiale în slujba activităţii poliţiei este unul de pionierat, demarat la nivelul unor proiecte pilot care vor fi extinse ulterior la nivel naţional.



ŞEFUL POLIŢIEI CAPITALEI
Chestor principal de poliţie
dr. MARIAN TUTILESCU


„Managementul unei unităţi de poliţie presupune o cunoaştere aprofundată a realităţii, care să fundamenteze orice decizie managerială. Acest lucru este cu atât mai necesar în cazul poliţiilor capitalelor, care se confruntă cu probleme complexe şi diversificate, atât datorită aglomerării urbane, cât şi dezvoltării economice, care suscită interesul infractorilor. În acelaşi timp este cunoscută tendinţa tot mai accentuată a infractorilor de a se constitui în organizaţii criminale, cu o structură complexă şi cu o alcătuire piramidală, care fac din ce în ce mai dificilă activitatea de documentare a faptelor comise de aceştia. Cel puţin aceste două considerente justifică utilizarea pe scară tot mai largă a conceptului de analiză a informaţiilor, care reprezintă o abordare relativ nouă în Poliţia Română.
Analizele strategice fundamentează deciziile manageriale, în timp ce analizele tactice şi cele operaţionale oferă soluţii optime pentru abordarea unor situaţii sau suportul informaţional pentru rezolvarea unor cazuri concrete. Un management eficient al activităţii poliţiei este de neconceput fără informaţii referitoare la evoluţia fenomenului infracţional într-o anumită perioadă de timp, dispunerea acestuia pe zonele geospaţiale, frecvenţa faptelor infracţionale pe intervale orare, informaţii care oferă suportul atât pentru măsurile de prevenire, cât şi pentru cele de combatere. Identificarea cauzelor şi condiţiilor favorizatoare permite luarea unor decizii, inclusiv din competenţa administraţiei locale pentru prevenirea criminalităţii. Iată de ce conlucrarea între poliţie şi administraţia publică locală este nu numai utilă, ci şi necesară.“



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite