Revista >> Numarul 102 [Februarie 2008] >> Cercetare

Participarea românească în Liga Campionilor din cercetare: PC7

Alexandru Batali

24 Februarie 2008

Cel mai important instrument de implementare a politicilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare al UE este Programul Cadru 7, competiţie asemănătoare, din punct de vedere al valorii participanţilor şi exigenţelor de calificare, cu Liga Campionilor din sport. Care au fost rezultatele organizaţiilor din România care au depus propuneri de proiecte şi cum pot fi îmbunătăţiţi indicatorii de performanţă la următoarele apeluri? Consilierii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică au făcut o analiză a participării din 2007, pe baza rezultatelor a 30 de apeluri închise şi au oferit o serie de recomandări utile.

În cifre, bilanţul participării româneşti arată astfel:

Înainte de evaluare
• 1.083 de aplicanţi
• 772 de propuneri de proiecte
• Buget solicitat: aproximativ
220 milioane euro

Post evaluare
• 119 aplicanţi
• 98 de proiecte selectate
• Aproximativ 14,5 milioane euro oferite pentru finanţare. (Bugetul va descreşte pentru că, de regulă, se cheltuiesc mai puţini bani decât sunt alocaţi).

Din punct de vedere cantitativ, participarea se situează la un nivel rezonabil. Sub aspect calitativ, rata de succes este nesatisfăcătoare, de 10,99%, dar acest lucru se întâmplă de obicei la primul apel de depuneri de proiecte, când participă cele mai performante entităţi din Europa, iar concurenţa este imensă. Sub aspect financiar recuperăm doar 14,5 milioane de euro din 55 milioane euro, cu cât contribuim anual la bugetul FP7.

Puncte forte
Participarea entităţilor din România este mult mai mare decât în PC5 şi PC6, dacă avem ca ordin de referinţă tot primul apel. Favoriţi rămân cei care au participat la proiecte în PC5 şi PC6, EUREKA, NATO, COST, pentru că ştiu procedurile, înţeleg mecanismele, sunt aproape de ideile şi modul de lucru al coordonatorilor din UE15, cu care au lucrat anterior în proiecte.
Participarea organizaţiilor din zona business este în creştere, în timp ce ponderea academică se diminuează, în contextul în care sunt preferate consorţiile în care sunt incluşi parteneri din mediul neacademic. „Este importantă participarea actorilor din afara cercetării, precum firme de IT, primării sau regii autonome de transport local. Există şi câteva surprize: rata de success mult mai mare pe anumite teme, precum transportul, dar mult mai mică pentru alte priorităţi: IT sau mediu. Partea bună a lucrurilor este că participanţii din România şi-au schimbat mentalitatea şi îndrăznesc să atace supremaţia celor din grupul UE15. Coordonatorul unui astfel de proiect este primăria din Craiova, în colaborare cu regia autonomă de transport Craiova“, ne-a informat Viorel Vulturescu, coordonator NPC(Punct Naţional de Contact)

Puncte slabe
În general, calitatea proiectelor în care românii sunt implicaţi este slabă, în special în cele de coordonare. Consorţiile din care au făcut parte şi care au pierdut nu se compară cu cele europene dpdv al numărului de participanţi, anvergurii şi nivelului calitativ al proiectelor. „Tendinţa românilor este de a invita foarte mulţi colegi din România într-un consorţiu european sau de a propune tematici şi probleme naţionale, cu impact local, în condiţiile în care se finanţează numai tematici şi proiecte europene, sau cel puţin regionale. Există multe probleme şi în calcularea bugetului, a ceea ce se cheamă full cost, a costurilor indirecte.“, apreciază Viorel Vulturescu.
În zona relativ uşoară, în care coordonatorii sunt din UE15, românii îşi fac temele, iar lumea academică în special este extrem de satisfăcută în momentul când publică articole în reviste de impact. Dificultăţi majore apar atunci când românii doresc să aibă acces la rezultatele finale ale proiectului, în sensul de exploatare comercială a tehnologiilor. De aceea este bine de ştiut că ANCS sprijină negocierea dreptului de proprietate intelectuală în sens comercial“, afirmă Viorel Vulturescu.
Rezultatele după primele apeluri în PC7 nu trebuie înţelese critic. Trebuie apreciat ce s-a reuşit şi trebuie identificate soluţiile ce asigură un grad superior de eficienţă. ANCS sprijină participanţii atât prin partea logistică (anunţarea call-ului, sprijin în redactarea bugetului, obţinerea unei mai bune poziţii în consorţiu), cât şi prin cofinanţare (în programul capacităţii din PN2, ANCS sprijină în special mediul academic printr-un ajutor financiar instituţional acordat celor care câştigă în PC7). De asemenea, pentru creşterea succesului participării la apelurile de proiecte PC7, recomandările specialiştilor ANCS reprezintă un suport valoros.

Viorel Vulturescu

Consilierii ANCS recomandă
Monica Alexandru,
Consilier Afaceri Europene

Suportul acordat de reţeaua Punctelor Naţionale de Contact joacă un rol important în informare şi asigurarea unui serviciu de consultanţă orientativă. De aceea, chiar dacă procedura de aplicare prevede acces direct la site-ul CORDIS, este de dorit ca aplicantul să apeleze şi la PNC din domeniul său de expertiză.
Formarea unor consultanţi pe această nişă a proiectelor de cercetare din rândul aplicanţilor care au multe proiecte câştigătoare şi deţin deja un know-how consistent în gestionarea proiectelor; spre mândria noastră, ne putem lăuda cu profile gen “best practices”.
Organizarea unor întâlniri informale între “breslele” de cercetători, care ar favoriza schimbul de exprienţă, impresii, şi ar încuraja tânăra generaţie să se implice în managementul de proiect european.
În altă ordine de idei, impresia mea este că, transferul de cunoştinţe -nu mă refer la domeniul ştiinţific, ci la redactarea, negocierea, gestionarea şi exploatarea rezultatelor unui proiect european în cercetare- este încă destul de precar, între depunătorii “veterani” şi cei care au ajuns ceva mai târziu la capacitatea ştiinţifică, tehnică, umană şi financiară necesară unei depuneri cu şanse de succes.

Mircea Chiş, Consilier

Utilizarea la maximum a expertizei naţionale în privinţa participării la Programele Cadru. Organizarea de workshop-uri în care să se prezinte proiectele de succes în care au fost implicaţi cercetători români, fie în calitate de coordonatori, fie ca parteneri.
Întâlniri cu experţii români care au participat la evaluări la nivel european.
Cadru legal flexibil de finanţare a cercetătorilor care se deplasează la întâlniri în scopul realizării de parteneriate.
În institutele naţionale, în cele în care nu există deja, să se organizeze, la nivel de birou (serviciu), în coordonarea Directorului Ştiinţific, un compartiment dedicat participării la activităţile de cercetare în cadrul PC. În aceste compartimente să existe persoane care cunosc în detaliu pachetele de informaţii, condiţiile de paticipare etc pentru domeniul de activitate al Institutului.

Iulia Mihail, Director Direcţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională

Pentru a creşte procentul de succes la o aplicaţie în cadrul PC7, recomand ca în primul rând aplicantul, indiferent dacă este coordonator de proiect sau membru în consorţiu, să fie informat, adică să cunoască foarte bine „regulile jocului“. Pe lângă parcurgerea cu atenţie a textului apelului, a programului de lucru, a ghidului financiar şi a ghidului aplicantului este necesară şi o discuţie cu Punctul National de Contact pentru a afla acele mici detalii, care de regulă, sunt scrise printre rânduri şi nu apar ca evidente, dar care pot fi definitorii la scrierea unei propuneri de succes.

Eugen Scarlat, Consilier

Participarea românească la programul IDEI din PC 7 poate fi caracterizată ca entuziastă. Din nefericire, toate propunerile care au vizat instituţiile gazdă din România au eşuat încă de la prima fază a selecţiei, circa 7% dintre acestea fiind chiar declarate neeligibile. Totuşi, există doi cercetători români pe lista de aşteptare, care însă au aplicat pentru instituţii de cercetare din străinătate (Germania, respectiv Franţa), cei doi lucrând practic în străinătate în ultimii 10 ani.
Se pot trage câteva concluzii rapide:
Rata mare de proiecte neeligibile (dublă faţă de media generală) indică o înţelegere insuficientă a condiţiilor de participare.
Deşi la prima fază de evaluare nu s-a luat în consideraţie instituţia gazdă, putem afirma, totuşi, că instituţiile româneşti de cercetare (universităţi sau institute naţionale) nu sunt suficient de competitive: prima instituţie românescă clasată este pe poziţia 1.800 din aproape 9167.
Sunt necesare eforturi susţinute pentru a întări cooperarea cu centrele de cercetare recunoscute, cunoscut fiind faptul că acceptarea colaboratorului român în astfel de parteneriate reprezintă primul pas pentru recunoaşterea calităţii activităţii sale.

Alexandra Gurău, Consilier Integrare Europeana şi Cooperări Internaţionale

Pentru îmbunătăţirea participării în PC7, recomand să fie citită cu atenţie documentaţia referitoare la xapelul de interes, să fie informată precum şi consultată persoana naţională de contact pentru domeniul abordat.

Alexandru Batali