.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Industria electrotehnică, resuscitată prin cercetare
În urma tendinţelor de globalizare şi a priorităţilor economico-sociale mondiale, rolul electroncii şi electrotehnicii a fost redefinit. Domeniul ingineriei electrice în sens larg – electrotehnică, electronică, automatică etc – nu mai este considerat o prioritate în sine, pentru că s-a schimbat modul de abordare. Acum au devenit prioritare problemele legate de mediu, de energie, de transporturi, pentru care electrotehnica poate oferi soluţii.
În acest context, Institutul de Cercetări Electrotehnice (ICPE) a organizat la mijlocul lunii ianuarie o masă rotundă cu tema „Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea, instrumente principale în dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere“, la care au participat directori din Patronatul Român din Cercetare-Proiectare (PRCP), Centrul de Transfer Tehnologic în Industria Electrotehnică (CTTIE), Patronatul Român din Industria Electronică, Electrotehnică, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (APREL), Asociaţia Inginerilor Electricieni şi Electronişti din România a Universităţii Politehnice din Bucureşti (AIEER), Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), Comitetul Electrotehnic Român (CER), Centrul de Transfer Tehnologic al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
Brainstorming pentru accesarea programelor de cercetare
Fondurile alocate cercetarii prin programe interne, precum şi oferta de fonduri europene sunt generoase. Se cunoaşte însă mai puţin legislaţia aferentă obţinerii acestora. Anul trecut a apărut Hotărârea de Guvern Nr. 551 din 6 iunie, potrivit căreia unităţile şi instituţiile trebuie să fie atestate sau să se acrediteze pentru a putea accesa programe în domeniul cercetării. Până 1a 15 februarie acestea trebuiau să dovedească că au înaintat cererile de auto-evaluare, una dintre procedurile cerute de atestare. Acesta a fost unul din principalele subiecte al mesei rotunde, în condiţiile în care termenele de înscriere erau apropiate, iar entităţile interesate trebuiau să fie corect informate. S-a propus, astfel, crearea unor consorţii la care care să participe asociaţiile, instituţiile şi alte entităţi implicate în cercetarea din domeniul ingineriei electrice, prin intermediul cărora să se creeze mai uşor asocieri între mai mulţi parteneri interesaţi de obţinerea anumitor proiecte.
Brevetul – o bucată de carton sau un motor al dezvoltării tehnologice?
Impulsionarea cercetării în România, obţinerea de brevete de invenţie, a reprezentat, în opinia tuturor participanţilor, un imperativ. „Sunt întristat de numărul mic de cereri de brevete depus în România“, a apreciat dl Alexandru Ştrenc, director general ajunct al OSIM. „Totuşi nu trebuie să vedem brevetul ca pe un scop în sine, ca pe un simplu carton, ci ca pe un exponent şi motor al dezvoltării tehnologice. Niciun transfer tehnologic serios nu se poate realiza fără a avea la bază un brevet. De asemenea, nicio activitate de cercetare aplicată nu se poate desfăşura fără ca cercetătorul să-şi propună să scoată brevet.”
Reprezentantul OSIM a sugerat ca pentru stimularea obţinerii de brevete, să se introducă noţiunea de punctaj pentru cererile de brevet şi cerinţa pentru cercetători de a demonstra că au consultat alte brevete din lume.
Industria electrotehnică are nevoie de un Observator
Între actorii din domeniu nu există suficientă comunicare, iar lipsa de informaţii privind dezvoltarea sectorului în plan mondial reprezintă o deficienţă pentru transferul de cunoştinţe şi de rezultate ale cercetării. Diminuarea acestor disfuncţionalităţi ar putea fi rezolvată prin înfiinţarea unui Observator Electrotehnic. Propunerea preşedintelui CER, dl Florin Tănăsescu, porneşte de la experienţa unor state europene, care au creat astfel de observatoare, pe diferite domenii, menite să concentreze informaţiile într-un singur loc, de unde pot fi cu uşurinţă diseminate către cei interesaţi. Astfel, rolul Observatorului ar fi de a furniza informaţiile primite din diferite surse, de a valorifica rezultatele cercetării, de a semnala problemele de legislaţie sau reglementări, de a sesiza tendinţele de pe piaţa externă, de a realiza acţiuni de benchmarking, de a oferi statistici sau idei. Crearea unei baze de date cu privire la necesităţile actuale din economie, relativ la domeniul electric, la finanţările existente şi la cele realizate ar fi de asemenea necesare.
Dar, aşa cum preciza dl Ioan Hănţilă, Observatorul nu poate decât să sesizeze anumite probleme şi să influenţeze. Deciziile le iau oamenii cu bani. Aceştia trebuie convinşi de utilitatea investiţiei în cercetare. „Noi trebuie să găsim o cale de a-i ajuta pe agenţii economici să intre în proiecte de cercetare, să le finanţeze şi să le valorifice“, a subliniat dl Nicolae Vasile.
Participanţii au propus ca un astfel de Observator să fie găzduit de ICPE, care are deja o bază de date şi poate oferi infrastructura necesară.
Parerea ta conteaza: 
Optoelectronica desfiinţează graniţele obişnuite
