.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
ECUATIA MEDIA sau cum interactioneaza oamenii cu tehnologia
Pe ecranul televizorului apare o punga de floricele. La un moment dat, cateva floricele cad din punga. Uitandu-se la aceasta imagine, tatal isi intreaba copilul prescolar: „Ce se va intampla cu floricelele de porumb daca luam televizorul si il intoarcem cu capul in jos?” Foarte multi copii ar spune ca restul floricelelor de porumb se vor imprastia pe jos.
Un tanar care n-a mai avut in viata lui calculator si nici n-a lucrat cu vreunul, emotionat ca tocmai si-a cumparat unul nou, sta incordat in fata calculatorului testand un software nou pentru el. Cand aplicatia este rulata, un catelus animat apare pe ecran, il saluta afisand un zambet molipsitor si ii spune: „Salut, ce ti-ar placea sa facem azi?”. La aparitia catelusului, tanarul zambeste si murmura si el un salut.
O echipa de cercetare a inteligentei artificiale prezinta unui grup de cercetatori un model de robot nou. Este descrisa memoria pe care o poate avea robotul, cum poate invata instructiuni noi, cum isi poate focaliza atentia, accepta pedepse sau recompense sau chiar, cum isi manifesta personalitatea. in timpul intalnirii nimeni nu pare sa fie deranjat de faptul ca limbajul folosit in descrierea caracteristicilor robotului este cel folosit de om in mod curent. Nimeni n-a descris robotul ca fiind o colectie de fire conductoare de curent electric, silicon, mecanisme si coduri de programare.
Ce semnificatie au aceste exemple? Byron Reeves si Clifford Nass, profesori la Universitatea Stanford si autorii cartii The media equation – how people treat computers, television, and new media like real people and places, le folosesc ca puncte de plecare pentru a demonstra ca oamenii, constient sau nu, confunda adeseori media cu viata reala. Copiii o fac pentru ca sunt prea tineri, incepatorii pentru ca nu au destula experienta, cei care au sarcini dificile de indeplinit sunt poate prea distrasi sa observe contrariul iar oamenii inteligenti (de stiinta sa zicem) pentru ca este o metafora folositoare.
Scepticul ar putea sugera ca toate aceste exemple de confuzie intre viata mediatica si cea reala („ecuatia media” cum o numesc autorii) sunt rare si inconsecvente si ca pot fi corectate o data cu inaintarea in varsta, prin educatie si ratiune. Reeves si Nass nu sunt de acord cu acest lucru si promit cititorului o serie de dovezi care arata ca aceasta concluzie a scepticului nu este adevarata.
Cartea abunda in experimente initiate chiar de autori, experimente care pleaca de la teorii psihologice recunoscute in mediile stiintifice. Toti oamenii, indiferent de cultura, varsta, nivel educational sau nivel de experienta cu tehnologia, raspund la media in acelasi fel, concluzioneaza autorii. „Cercetarile noastre determina cititorul sa fie constient ca putem plange cand citim o carte sau ca ne putem plictisi in lumea virtuala. Raspunsurile sociale si naturale vin de la oameni, nu de la elementele media (televizor, calculator etc.). in mod ultim, imaginile din mintea noastra conteaza, nu cele de pe ecran.
Interactiunea sociala a omului cu tehnologia nu se dovedeste doar atunci cand omul tipa la televizor sau da cu pumnul in tastatura calculatorului. Ar fi un raspuns prea facil sa afirmi ca omul interactioneaza cu un computer doar in masura in care acesta este eficient sau cu o imagine televizata doar in masura in care se distreaza sau nu. Utilizatorii computerelor nu se gandesc la cate linii de cod sunt scrise de programator in sistemul de operare atunci cand interactioneaza cu PC-ul. Oamenii raspund la ceea ce este imediat prezent, nu la povesti complicate despre cine a scris informatiile sau intentionalitatea creatiei.
„Sunt computerele cu adevarat inteligente? Poate o televiziune sa aiba un rol social?”. Nu acestea sunt intrebarile cu adevarat importante care trebuie puse, sugereaza Reeves si Nass. Nu conteaza daca un computer are intr-adevar personalitate sau nu. Perceptiile influenteaza mult mai mult oamenii decat o face realitatea in mod obiectiv. Astfel ca, daca oamenii simt ca exista un impuls social din partea unui calculator, vor raspunde social, si asta doar pe baza perceptiei si doar a ei. „A sti cum functioneaza interactiunea dintre media si oameni inseamna a avea cunoasterea lucrurilor sociale si naturale”, isi incheie discursul Reeves si Nass.
Parerea ta conteaza: 
Info World punctează în programele de finanţare ale Comisiei Europene
