.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cine are nevoie de opinia consultantului? Şi, în definitiv, cu ce se ocupă, de fapt, un “consultant”?
Catalin Hristea, Director General PMSolutions
Nu o dată mi s-a întâmplat în ultimii ani să fiu pus în situaţia de a explica unui potenţial client (şi, culmea, câteodată chiar şi clienţilor care deja îmi contractaseră serviciile!) care este rolul unui consultant. Surprinzător? Poate la început...
Ceea ce m-a surprins însă a fost o discuţie pe care am avut-o de curând cu un oficial al unei instituţii guvernamentale care are ca misiune “crearea premiselor durabile pentru trecerea la Societatea Informaţională în România”. În cadrul discuţiei m-am trezit deodată, de data aceasta însă provocat de un iniţiat în ale tehnologiei informaţiei, în postura bine cunoscută oricărui consultant IT din România de a explica “mai exact cu ce mă ocup eu?”.
Poate că dacă nu aş fi auzit de atâtea proiecte IT cu bugete şi durate de implementare depăşite cu peste 100%, atunci poate că aş fi trecut uşor amuzat peste ignoranţa forţată a interlocutorului meu. Proiectele IT care sunt în România succese adevărate atât pentru cei care le comandă, cât şi pentru cei care le implementează, sunt însă rare, iar ignoranţa clienţilor este una dintre principalele cauze ale eşecului. De ce? Pentru cei care ascultă (şi citesc cu fidelitate) “Opinia Consultantului”, răspunsurile sunt simple: proiecte IT de dragul tehnologiei şi fără motivaţie “de business”, proiecte fără sprijin instituţional şi managerial, proiecte IT care doar automatizează ineficienţa fără a optimiza activităţile, incapacitatea de a selecta un furnizor capabil, dar şi lipsa de profesionalism a furnizorilor, subestimarea efortului de schimbare şi management de proiect ineficient. Pot consultanţii ajuta la îmbunătăţirea acestei situaţii?
Ce este un consultant?
Wikipedia oferă următoarea definiţie: “Un consultant (în latină consultare înseamnă „a discuta“) este un profesionist care furnizează sfaturi (sau dă indicaţii) într-o anumită arie de expertiză.”
În acelaşi context, Consultanţa IT este “un domeniu care se ocupă cu furnizarea de sfaturi şi indicaţii către companiile care vor să ştie cum să folosească cel mai bine tehnologia informaţiei, astfel încât să îşi
atingă obiectivele de afaceri”.
Citind definiţiile de mai sus, nici nu este de mirare că în România majoritatea clienţilor nu înţeleg exact cu ce se ocupă un consultant IT. Câţi consultanţi cunoaşteţi care sunt capabili să părăsească jargonul IT şi clişeele de tipul: “aveţi nevoie de un ERP, de un CRM, de Document Management şi de un Portal”, să înţeleagă cu adevărat specificul activităţii organizaţiei dumneavoastră şi să construiască o soluţie IT adaptată obiectivelor pe care le urmăriţi? Sau poate credeaţi că un consultant se ocupă cu scrierea unor Studii de Fezabilitate insipide care au ca unic obiectiv justificarea unei investiţii dinainte stabilite? Sau de colectarea de specificaţii tehnice de produs de la diverşi furnizori şi cu aranjarea lor într-un Caiet de Sarcini? Toate profilele descrise mai sus sunt ale unor consultanţi. Ca în orice alt domeniu, şi în consultanţă poţi găsi consultanţi pentru toate gusturile şi nevoile: cu sau fără experienţă, ieftini (chiar şi gratis!) sau scumpi, cu etică sau fără ...
Cine are nevoie de consultanţă IT?
Orice client care este preocupat de optimizarea activităţii sale utilizând tehnologia informaţiei are nevoie de îndrumare de specialitate; adică de consultanţă. De ce?
1. Pentru analiza detaliată, independentă şi obiectivă a activităţii sale şi pentru identificarea potenţialului de optimizare;
2. Pentru identificarea problemelor care pot fi rezolvate folosind IT-ul;
3. Pentru stabilirea specificaţiilor funcţionale ale viitorului sistem IT;
4. Pentru creionarea arhitecturii sistemului
5. Pentru estimarea bugetului necesar pentru implementare;
6. Pentru planificarea investiţiei;
7. Pentru redactarea termenilor de referinţă ai proiectului;
8. Pentru identificarea şi selecţia celui mai capabil furnizor şi a celei mai potrivite (nu ieftine, nici performante) soluţii;
9. Pentru negociere şi contractare;
10. Pentru supervizarea implementării.
Continuitatea implicării consultantului este esenţială, deoarece determină un grad sporit de responsabilizare a acestuia. Cât despre preţul consultanţei... încercaţi să aplicaţi pentru selecţia consultantului - care va stabili strategia de care depinde “sănătatea” afacerii dumneavoastră - aceleaşi criterii de selecţie ca la alegerea unui doctor în mâinile căruia vă încredinţaţi sănătatea. Mergeţi la cel mai ieftin doctor sau la cel cu cea mai mare experienţă?
Parerea ta conteaza: 
Sunteţi pregătiţi să gestionaţi eficient un portofoliu de proiecte?
