.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
FTTH: Lungul şi anevoiosul drum al fibrei către abonat
Tehnologiile de comunicaţii optice au revoluţionat fiecare aspect ale vieţii cotidiene prin capabilităţile de bandă largă disponibile la nivel global. Cu lăţimea de bandă aproape infinită a fibrei optice, am fost martorii emergenţei unei multitudini de tehnologii şi instrumente pentru aplicaţii de telecomunicaţii, industriale şi medicale.
Practic, interesul în comunicaţiile optice este unanim, orice tip de reţea core se bazează pe fibră optică: o gamă foarte largă de tehnologii de comunicaţii optice se întinde de la transportul comunicaţiilor la mare distanţă la comunicaţiile broadband care oferă triple-play abonaţilor. În plus, se cer modele de trafic simetrice. Aceste schimbări vor necesita noi reţele de acces care să suporte viteze înalte, simetrice şi lăţime de bandă garantată pentru viitoarele servicii video cu calitate TV high definition (HDTV). Este esenţială, în acest context, aducerea fibrei optice la abonat (FTTH).
Deşi fibra este utilizată în comunicaţii de peste 30 de ani, fiind indispensabilă dezvoltării oricărei infrastructuri telecom moderne, numărul conexiunilor FTTH a început să fie luat în calcul abia din 2002. O conexiune FTTH este o cale de comunicaţie pe cablu optic care porneşte de la echipamentul de comutaţie al operatorului intrând în limita reşedinţei sau a spaţiului de birou al abonatului. Prin FTTH se furnizează servicii broadband cu viteze de la zeci la sute de ori mai mari faţă de alternativele clasice, cablu şi DSL. Acest tip de conexiune exclude acele arhitecturi unde fibra optică se termină înainte de reşedinţa abonatului şi unde reţeaua de acces continuă prin intermediul altui mediu fizic, diferit de fibra optică (conexiuni de tip Fiber to the Building FTTB, F. to the Node FTTN, F. to the Curb FTTC). Dacă dispunem acasă de un modem de cablu sau de o conexiune DSL, înseamnă că fibra este adusă până la un nod optic (cazul unei conexiuni FTTN), de acolo serviciile fiind furnizate abonatului prin intermediul cablului torsadat sau coaxial. Dar debitul permis de FTTH nu poate fi egalat de nicio altă conexiune. În plus, conexiunile existente de cablu şi DSL nu permit bandă simetrică, ele pot downloada mult mai mult decât uploada. Iar ultima versiune DSL, VDSL2, poate transporta teoretic mai mult de 200 Mbps, dar pe distanţe de cca 250m. La o distanţă dublă poate duce 100 Mbps, în timp ce pe distanţa de o milă poate transporta doar 30 Mbps. În practică, banda reală este mult mai mică.
FTTH: suport pentru aplicaţii şi dezvoltare economică
Comunităţile care vor dispune de banda largă „la discreţie“ vor avea un avantaj major faţă de cele care nu dispun de o astfel de conexiune. Banda largă oferită de FTTH este esenţială pentru:
• Competitivitatea afacerilor conduse de acasă sau birou în economia globală
• Profesiuni liberale sau cei care lucrează de acasă
• Calitatea vieţii oferite de divertismentul online, educaţie, cultură şi
e-commerce
• Servicii speciale pentru bătrâni sau imobilizaţi.
FTTH va ajunge să fie o utilitate indispensabilă pentru o comunitate a secolului XXI, precum apa, curentul electric, gazele sau transportul. Este evident pentru dezvoltările greenfield că traficul de date oferit de o conexiune FTTH va fi un atu suplimentar pentru agenţii din real-estate, la vânzarea unei proprietăţi sau închirierea unui spaţiu de birouri. Un studiu publicat de specialişti de la MIT şi Carnegie Mellon University (disponibil la http://itc.mit.edu ) sugerează că broadbandul înseamnă creştere pentru majoritatea activităţilor economice, creştere a închirierilor, reducerea şomajului şi a migraţiei, ş.a. Este şi părerea dnei Cristina Deac, Representation Office Manager al Reichle & De–Massari Romania: „Despre orice sector am vorbi –IT, telecom, industrie- toţi jucătorii de pe piaţă au nevoie de infrastructuri fiabile şi versatile, de calitate excepţională, capabile să prevină căderile reţelelor de comunicaţii. Într-un sector efervescent precum real-estate, o reţea eficientă de comunicaţii oferă valoare adăugată spaţiului respectiv“. Convergenţa telefonie-Internet-televiziune, devenită o necesitate a ofertelor operatorilor actuali, trebuie susţinută de infrastructura de telecomunicaţii. Importanţa nivelului fizic al reţelelor este dată de calitatea soluţiilor adoptate, determină calitatea serviciilor susţinute, şi implicit activitatea operatorilor. Se presupune că până în 2010, 50% din veniturile marilor companii telefonice vor veni din servicii video. Video necesită un bun QoS, dar şi multă lăţime de bandă: 2Mbps pentru TV standard definition, şi până la 10 Mbps pentru 2D HDTV. Dar viitorul rezervă surprize frumoase şi în următorii 25 de ani vor fi necesare pentru 3D Standard Definition TV cca 126 Mbps, pentru 3D HDTV cca 280 Mbps, iar standardul 3D Ultra va solicita peste 2,5Gbps. Infrastructura cunoscută capabilă să răspundă acestor solicitări: FTTH
FTTH îşi croieşte drum în Occident
Deşi fibra reprezintă doar 1,4 % din cele 79 de milioane de abonamente broadband (sursa Telecom Markets) din Europa de Vest, acest nou model de business are deja un impact semnificativ asupra competiţiei în ţările scandinave. FTTH este cel mai avansat în Suedia, unde tehnologia este utilizată de 650000 abonaţi (sau peste 27% din cele 2,4 milioane de conexiuni broadband ale ţării).
Semnificativ, cele 150 de reţele municipale de FO tind să nu fie deţinute de operatori telecom tradiţionali, ci de utilităţi sau autorităţi locale. Aceşti nou intraţi tind să ofere un model „open access”, în care oricare a treia parte poate furniza servicii sub propriul brand peste această reţea. Schema de acces Citynet a fost studiată de câţiva operatori suedezi telecom convenţionali şi operatori cablu, inclusiv Telia Sonera. Fostul
operator monopolist furnizează deja servicii de retail peste un număr de reţele municipale.
General vorbind, există mai puţin interes în crearea de reţele FTTH din partea operatorilor telecom tradiţionali, care argumentează că această abordare este în mod curent prea scumpă pentru a fi răspândită pe o bază largă. Majoritatea fostelor monopoluri de stat sunt deja angajate în FTTN (fiber-to-the node). Aceste reţele utilizează cablul de cupru pe „ultimii metri“ ai last mile, adică pentru a lega nodul optic de echipamentul abonatului, ceea ce limitează viteza comercială la aproximativ 50 Mbps. France Telecom şi competitorii săi, Iliad şi Neuf Cegetel, sunt excepţii notabile, începând fiecare să dezvolte FTTH în oraşe şi suburbii de-a lungul Franţei. În afară de Franţa, Scandinavia şi Olanda, în Europa de Vest nu s-a format curentul spre o expansiune imediată a serviciilor. În parte, aceasta este datorată lipsei iniţiativei din partea utilităţilor şi autorităţilor locale, dar şi dominaţiei
exercitate de operatorii tradiţionali şi de cablu, care nu au stimulentul unor investiţii noi în infrastructură. Însă un studiu Heavy Reading anunţă că până la sfârşitul anului 2011, aproximativ 16,6 milioane de utilizatori Internet vor utiliza conexiunea FTTH în Europa, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de 8,2% în UE25.
„Foame de fibră” în SUA şi Asia
Europa se află mult în urma Asiei şi SUA; pe unele pieţe de aici cererea de fibră este foarte mare. Pe plan mondial, Japonia contează cu o treime din totalul conexiunilor FTTH, în această ţară fibra optică la abonat aducând un aport de 36% din totalul conexiunilor broadband ale ţării. O adevărată foame de fibră se înregistrează, deoarece creşterea abonaţilor FTTH a înregistrat 10% per trimestru în 2007, acest tip de conexiune înlocuind treptat DSL-ul.
Un număr de peste două milioane de cămine din SUA (aproximativ 2% din total) au conexiune FTTH, conform unui studiu FTTH Council, iar rata de creştere anuală a depăşit 100%. Perspectivele se anunţă îmbucurătoare, deoarece FTTH este disponibil pentru aproximativ 10 milioane de case în SUA. „Consumatorul american doreşte ceea ce numai fibra poate livra, iar această „ţeavă” este destul de mare pentru a suporta Internet de bandă largă mare şi aplicaţiile video ale viitorului“, declară Joe Savage, preşedintele FTTH Council.
Broadband prin fibră: 3% în România
Numărul total de conexiuni la Internet de bandă largă a ajuns la 2,33 milioane în primul semestru al anului 2007, în creştere accelerată, dar studiul ANRCTI citat de Wall Street remarcă partea leului deţinută de conexiunile prin cablu coaxial sau UTP (53%) şi puncte mobile (35%). Fibra optică deţine abia 2,9% din numărul total de conexiuni broadband. România se află aşadar într-o fază de pionierat în domeniul fibrei până la abonat, ţinând cont de rata de penetrare a conexiunilor tip FTTH cca 3%. Aici pot fi incluse serviciul INES IPTV sau business telecom ale Euroweb bazate pe fibră optică. „Deşi serviciul FTTH implică investiţii mari din partea utilizatorilor, presupune existenţa unei reţele private securizate de fibră optică, previziunile cu privire la evoluţia pieţei de FTTH sunt optimiste, tocmai datorită faptului că un număr tot mai mare de utilizatori au acces la Internetul de bandă largă, iar interesul pentru serviciile de calitate în domeniul audio-vizualului, de tipul IPTV, este din ce în ce mai mare“, este de părere Radu Rusu de la INES.
Unul dintre factorii care va pune presiune pe dezvoltarea serviciilor FTTH în perioada următoare este creşterea cererii pentru servicii video, sau noile generaţii de console de jocuri. Boomul vânzărilor de electronice high-end este alt factor care va propulsa această piaţă.
Piaţa de soluţii şi echipamente pentru fibra optică, în domeniul reţelelor private, se ridica în 2006 la cca 15 milioane de euro, conform estimării unor jucători. R&M a înregistrat, de pildă, un volum de vânzări în creştere de peste 1,25 milioane Euro în 2007, 41,5% din acestea fiind reprezentat de soluţiile de fibră optică.
Fibra, indispensabilă în reţelele core, cunoaşte un avânt deosebit la alte tipuri de conexiuni FTTx. Teleconstrucţia, de exemplu, conform declaraţiilor directorilor săi, a instalat numai în 2007 aproape 1000 km de cablu optic, aşteptându-se la aceleaşi dimensiuni şi în 2008. Iar Bucureştiul aşteaptă lumina verde pentru Netcity.
Sperăm că şi la noi viitorul va permite, atât prin mărimea preţurilor, cât şi prin reglementări, parcurgerea ultimilor paşi ai fibrei către abonat.
Radu Duma
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Radu Duma
INTRAROM: „Pregătiţi în faţa provocărilor Agendei Digitale 2020”- Antreprenorul şi inventatorul Mircea Tudor înscrie România în competiţia high-tech mondială
- Simplus extinde plata prin mobil pe noi verticale industriale
- GDC TELECOM: „Comunicaţiile unificate vor deveni un must pentru majoritatea IMM-urilor”
