.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Investiţia īn cercetare, şansă pentru dezvoltarea business-ului
Intrarea României în UE a încheiat perioada fondurilor nerambursabile preaderare (ISPA, PHARE şi SAPARD), dar a deschis o nouă oportunitate: cea a fondurilor postaderare, dintre care cele mai importante sunt cele structurale. Din nefericire, mulţi investitori se întreabă încă ce sunt aceste fonduri de fapt şi la ce folosesc? Fondurile structurale destinate cercetării constituie subiectul acestui articol, în care vom arăta care sunt sursele de finanţare, etapele pentru accesare, calendarul competiţiilor de proiecte şi ce anume trebuie evitat pentru minimizarea riscurilor de respingere a solicitărilor.
Zonele UE unde venitul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din venitul mediu sunt declarate zone eligibile şi pot avea acces la fondurile structurale. România se încadrează, din punct de vedere economic, cu toate regiunile sale în această categorie şi în acest scop au fost create în teritoriu centre regionale, subordonate instituţiilor abilitate cu gestionarea fondurilor, care se ocupă de preluarea aplicaţiilor şi de informarea cu privire la aceste fonduri.
Scurt ABC al solicitantului
O serie de informaţii şi denumiri care mai de care mai alambicate, acronime ciudate, mai mult debusolează un antreprenor care ar avea nevoie de finanţare, decât să îl lămurească. Ce trebuie ştiut atunci când încerci să obţii astfel de fonduri? În primul rând, răspunsul la întrebările Cui, Unde şi Când să le ceri şi Cine sunt potenţialii beneficiari. Pentru aceasta este necesară o documentare serioasă. Un simplu amănunt trecut cu vederea îţi poate da proiectul peste cap, iar odată respins nu poţi să faci corectura şi să aplici imediat. Va trebui aşteptată o nouă competiţie de proiecte, uneori şi un an, iar cel care reuşeşte să se descurce în acest hătiş de denumiri, pe lângă cel birocratic, cu siguranţă merită un premiu.
POS (Programul Operaţional Sectorial) este unul dintre acronimele care nu spun mare lucru pentru majoritatea investitorilor. POS-urile (în număr de şapte) au fost trasate prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) şi prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, documente adoptate de Guvernul României. Astfel, UE ia în calcul acordarea de peste 30 miliarde euro României, în intervalul 2007-2013, fonduri ce urmează să fie utilizate în cadrul acestor şapte programe operaţionale. Fondurile structurale alocate cercetării se apropie de 650 milioane de euro: 536 puse la dispoziţie de UE, iar 109 reprezentând contribuţia statului român.
Cu alte cuvinte, POS-urile sunt nişte instrumente prin care se urmăreşte aplicarea în România a politicilor de coeziune socială şi economică în conformitate cu politicile europene, un program operaţional având puse la dispoziţie în acest sens o parte din fondurile structurale.
POS-CCE sau Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“, este unul dintre cele şapte programe operaţionale sectoriale (POS-uri). Acesta are alocat, în mod expres, fonduri destinate cercetării şi
inovării. Obiectivul general al POS-CCE este acela de a creşte productivitatea în România, de a reduce decalajele faţă de productivitatea medie la nivelul UE. Se are în vedere o creştere a productivităţii de aproximativ 5,5% anual, ţinta fiind atingerea în 2013 a unui nivel de 55% din media UE. Programul este structurat pe 5 axe prioritare: Axa 1: „Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie“; Axa 2: „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare“, Axa 3: „Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele public şi privat“; Axa 4: „Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul schimbărilor climatice“ Axa 5: „Asistenţă Tehnică“.
Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică este instituţia abilitată de către Guvernul României drept organizator de competiţii de proiecte destinate CDI. 
Dana Gheorghe, director general în cadrul
Direcţiei Organism Intermediar
pentru Cercetare din ANCS
Cine sunt aplicanţii?
Aria celor care pot solicita fonduri ANCS este foarte largă. „Pot aplica cu proiecte în scopul obţinerii acestor fonduri instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare, întreprinderi, indiferent dacă sunt mari, mijlocii sau mici, organizaţii neguvernamentale care au ca obiect de activitate cercetarea (trecut în codul CAEN) sau care doresc să implementeze un produs obţinut în urma cercetării, find încurajat în mod special parteneriatul între instituţiile de cercetare şi firme private în scopul creşterii competitivităţii şi implementării de noi produse pe piaţă“, a declarat doamna Dana Gheorghe, director general în cadrul Direcţiei Organism Intermediar pentru Cercetare din ANCS. Suma alocată acestui Program Operaţional Sectorial a fost împărţită pe diverse operaţiuni, avându-se în vedere faptul că există diverse necesităţi şi mai multe tipuri de solicitanţi.
Pentru fiecare domeniu, ANCS organizează periodic sau permanent competiţii (concursuri) de proiecte. Axa prioritară 2, “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare“, se referă strict la CDI şi este împărţită în 3 domenii majore:
1. Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi intreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie,
2. Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative,
3. Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare şi inovare.
Calendarul operaţiunilor finanţabile
Domeniile de mai sus au fost împărţite în mai multe operaţiuni, pentru care se organizează periodic competiţii de proiecte. Primul domeniu are alocate două operaţiuni finanţabile: „Proiecte de CD în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare şi întreprinderi“ (prima competiţie de proiecte se va lansa în trim. III 2008) şi „Proiecte de CD de înalt nivel ştiinţific, la care vor participa specialişti din străinătate“ (prima competiţie pentru această operaţiune se va lansa în trim. III 2008).
Al doilea domeniu este divizat, la rândul său, în patru operaţiuni: „Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare)“ (competiţie în derulare); „Dezvoltarea de poli de excelenţă“ (prima competiţie se va lansa în anul 2009); „Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil“ (prima competiţie se va lansa în aprilie 2008); şi „Întărirea capacităţii administrative“ (prima competiţie se va lansa în aprilie 2008).
O întreprindere inovativă poate primi 10 milioane euro
Ultimul domeniu major de intervenţie intenţionează să faciliteze accesul companiilor la activităţi de CDI. Beneficiarii de proiecte depuse în cadrul acestui domeniu pot obţine fonduri de la 200.000 la 10 milioane euro, în funcţie de proiect. În cadrul acestui domeniu, ANCS a delimitat trei operaţiuni pentru care se pot aloca fonduri nerambursabile. Prima operaţiune, denumită „Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative“ se adresează întreprinderilor care nu au mai mult de trei ani şi a fost lansată în februarie 2008. Întrucât se adresează unor întreprinderi mici aflate încă în stadiul de dezvoltare, proiectele nu pot să depăşească suma de 200.000 euro. O a doua operaţiune, denumită „Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor, cu crearea de locuri de muncă pentru CD“, va organiza prima competiţie de proiecte în aprilie. Aici pot aplica întreprinderile care desfăşoară activităţi de CD, putând solicita până la 10 milioane euro pentru proiecte de investiţii în infrastructura de cercetare. La cea de-a treia operaţiune, „Promovarea inovării în cadrul firmelor“, pot aplica întreprinderi cu sau fără activitate de Cercetare-Dezvoltare, cu condiţia ca aplicanţii să dorească implementarea unui produs nou rezultat în urma cercetării. Competiţia urmează să fie lansată în luna iulie, iar asistenţa financiară nerambursabilă poate ajunge la cinci milioane de euro. O întreprindere inovativă tânără (întreprindere mică, având mai puţin de şase ani vechime şi cu caracter inovativ conform cerinţelor din Cadrul Comunitar pentru ajutorul de stat pentru CD&I) poate obţine până la un milion de euro, fără să fie nevoie de co-finanţare din fonduri private. D-na Dana Gheorghe ne-a explicat că „proiectele pot fi înregistrate electronic pe site-ul www.mct.ro, iar documentele însoţitoare se depun la cele opt birouri regionale ale ANCS. Lista cu persoanele de contact pentru fiecare birou regional poate fi vizualizată pe site“. Trebuie menţionat că, periodic, ANCS face o evaluare a proiectelor depuse, conform calendarului competiţiei, şi în urma evaluării, „realizate de experţi independenţi din ţară sau din străinătate“, sunt anunţaţi câştigătorii. 
Dr. Elena-Simona Toma, consilier pentru fondurile structurale în cadrul ANCS
Sprijin cu IMPACT
ANCS, prin programele sale, nu se ocupă doar de fondurile structurale ale UE, ci gestionează mai multe programe naţionale, printre care şi programul IMPACT. Acesta „este un program naţional prin care statul român sprijină o serie de proiecte în domeniul cercetării şi inovării, cu scopul ca aplicanţii să înveţe cum să elaboreze un proiect, cum să îl consolideze printr-un studiu de fezabilitate, plan de afaceri sau alte analize economice, pentru ca mai târziu să poată aplica pentru granturi din fondurile UE. Aproape 700 de solicitanţi deja au beneficiat deja de fonduri IMPACT pentru consolidarea proiectelor“, a explicat Dr. Elena-Simona Toma, consilier pentru fondurile structurale în cadrul ANCS. Astfel, beneficiarii programului IMPACT au acumulat experienţa elaborării unui proiect şi pot mai uşor să identifice potenţialele surse de finanţare. Competiţia pentru fondurile UE este însă deschisă oricui. „Nu este obligatoriu să fi fost beneficiar al programului IMPACT pentru a solicita fonduri europene, dar o parte din cei care au aplicat la programul IMPACT se regăsesc printre cei care solicită acum fonduri structurale şi, probabil, experienţa anterioară îi va ajuta în gestionarea şi implementarea proiectului. IMPACT s-a dovedit a fi, în acelaşi timp, un instrument util de promovare pentru fondurile structurale“, a afirmat d-na Dana Gheorghe.
Recomandări
O serie de specialişti sfătuiesc potenţialii solicitanţi să pună accentul pe punerea în practică a ideii şi să fie atenţi la detalii şi la derularea proiectului conform planului aprobat. S-au întâlnit cazuri când, deşi au fost declaraţi eligibili, aceştia nu au obţinut fondurile, deoarece nu au respectat planul aprobat. De exemplu, au achiziţionat echipament second hand, iar fondurile structurale sunt destinate doar achiziţionării de echipament nou. Probabil unul dintre motivele pentru care suntem pe ultimele locuri în accesarea fondurilor europene este acela al unei informări deficitare. Avem carenţe la capitolul comunicare, iar limbajul greoi, aproape imposibil de descifrat, îi îndepărtează pe mulţi dintre cei care ar avea nevoie de fonduri.
Ideea trebuie să fie urmată de un studiu de fezabilitate şi, în acest sens, este recomandat să aveţi un consultant, deoarece fiecare zonă îşi are specificul ei şi, prin urmare, afacerea va avea alţi factori de risc, alţi clienţi, alte facilităţi. Marea greşeală a celor mai mulţi dintre aplicanţi este aceea că după ce au primit acceptul pentru primirea fondurilor neglijează aspectul implementării acestuia şi se trezesc astfel în situaţia de a nu putea accesa fondurile promise. Un ajutor în înţelegerea paşilor care trebuie efectuaţi poate fi accesat la adresa www.infoeuropa.ro/structurescu.
Capacitatea de absorbţie - sub 20%
Europa unită este încă un deziderat, atâta timp cât există diferenţe economice şi sociale majore între cetăţenii Uniunii. Fondurile alocate fiecărui stat membru sunt destinate tocmai pentru a reduce aceste diferenţe. Noii veniţi în UE, nu doar România, se confruntă însă cu un handicap, şi anume acela al incapacităţii de absorbţie totală a fondurilor pe care le au la dispoziţie. Iar cauzele sunt fie lipsa unor proiecte viabile, fie slaba gestionare a acestora. Studiile au arătat că un procent semnificativ din companiile nou înfiinţate dau faliment în primii trei ani. Avem idei, însă avem nevoie şi de proiecte prin care să punem în practică aceste idei şi, mai ales, este nevoie de o capacitate de gestionare a proiectelor pentru a asigura o continuitate. Nu este suficient că ai cunoştinţă de existenţa fondurilor structurale, ci trebuie să ştii şi cum să le obţii, să ştii cui să te adresezi şi, mult mai important, după obţinerea lor, să ai capacitatea de a le gestiona şi de a le pune în practică. Experienţa statelor care au aderat la UE înaintea Romaniei arată că gradul de absorbţie a fondurilor europene abia a atins 20%. Am putea să ne arătăm optimişti, deoarece de oportunitatea acestor fonduri au profitat deja o serie de companii străine ce au intrat pe piaţa românească, precum Renault, Nokia şi Microsoft. Experienţa acestor companii în economia de piaţă este benefică, având în vedere capacitatea redusă a multor companii româneşti în atragerea de fonduri şi gestionarea proiectelor pe termen lung. De aceea, pentru că România nu este încă un mediu economic suficient de atractiv, este un imperativ pentru companiile autohtone să înceapă să iniţieze proiecte viabile, în vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale alocate.
Ioan Enache
Parerea ta conteaza: 
Retail IT- Conference 2008 - schimbare de atitudine din partea investitorilor
