.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
CJ Mureş gestionează 1846 KM de drumuri cu o soluţie RMS
În ajutorul edililor preocupaţi de starea drumurilor pe care le gestionează, industria de profil pune la dispoziţie o suită de aplicaţii din categoria GIS, numită generic Road Management Systems (Sisteme pentru Gestiunea Drumurilor). Starea deplorabilă în care se prezintă însă unele artere locale sau naţionale arată că mare parte dintre instituţiile publice abilitate nu au auzit şi, deci, nu folosesc astfel de sisteme.
În esenţă, o aplicaţie tip RMS este un sistem de suport decizional care pune la dispoziţia factorilor implicaţi în administrarea drumurilor informaţii relevante şi structurate despre starea drumurilor, traficul aferent, lucrări, inventare etc, totul pentru o mai bună planificare şi coordonare. Evident, sistemele pentru gestiunea drumurilor se integrează cu alte aplicaţii de gestiune şi project management, pentru a oferi o imagine completă şi deci o bază concretă pentru luarea unei decizii. Cum lucrările de construcţie şi reabilitare a drumurilor implică sume uriaşe, iar multe dintre acestea vor fi suportate din fondurile europene, necesitatea unei administrări eficiente şi transparente se subînţelege.
Functionalitati si beneficii
Funcţionalităţile principale ale unui Sistem de Gestiune a Drumurilor sunt orientate către: identificarea nevoilor, prioritizarea acestora, bugetarea, alocarea resurselor, colectarea, centralizarea şi raportarea datelor. Mai mult, un astfel de sistem trebuie să direcţioneze investiţiile acolo unde se obţin beneficiile maxime şi să justifice bugetele alocate. În lipsa acestuia, sunt pavate străzi laterale cu trafic redus sau trotuare unde nu există pietoni.
Prin implementarea unui Sistem de Gestiune a Drumurilor se pot afla în foarte scurt timp tot, felul de informaţii despre starea drumurilor, precum: starea lor şi lucrările care se desfăşoară pe acestea, instituţiile sau obiectivele turistice aflate pe un anumit traseu, dar şi informaţii mult mai complexe necesare administraţiei publice precum durata lucrărilor, numele contractantului, numele proprietarului unei anume parcele, situaţia ei juridică (proprietate publică sau privată).
CJ Mureş a găsit o soluţie
Consiliul Judeţean Mureş a implementat un astfel de sistem, iar beneficiile încep să apară. Având o suprafaţă de 6.714 km2 şi 579,862 locuitori, la intersecţia multor căi de comunicaţie dinspre Moldova, Maramureş şi Crişana, drumurile publice ale judeţului totalizează 1846 km, cu o densitate de 27,5 km/100 km2 şi sunt formate din drumuri naţionale (370 km), drumuri judeţene şi comunale (1488 km) la care se adaugă străzile oraşelor şi comunelor.
Pentru a gestiona optim această reţea de drumuri, Consiliul Judeţean Mureş avea nevoie de o bază de date unică la nivelul judeţului care, cel puţin la început, să inventarieze situaţia fiecărei căi rutiere. Răspunsul la nevoile direcţiei de drumuri din Mureş era implementarea unei soluţii geospaţiale, iar acestă soluţie trebuia să răspundă nevoii de gestiune a drumurilor, să ofere informaţii cu privire la stadiul lucrărilor de reparare a acestora, la situaţia podurilor din întregul judeţ, şi să se interfaţeze cu alte aplicaţii. Mai concret, avea nevoie de un sistem pentru Road Management Systems (RMS), pentru realizarea căruia a apelat la compania Intergraph Computer Services.
Sistemul pentru CJ Mureş a fost construit aproape de la zero. Situaţia este însă frecventă în România, deoarece nu existau date geospaţiale care să fie încărcate în aplicaţie pentru o gestiune reală. Primul pas a fost realizarea unei baze de date la nivel judeţean. Totodată, s-a urmărit ca interfaţa sistemului implementat să fie simplă şi intuitivă pentru că nu tot personalul avea cunoştinţele şi deprinderile necesare lucrului cu astfel de baze de date. Mai mult, soluţia a fost concepută să permită şi introducerea altor date, precum situaţia populaţiei conform recensământului din 2002, informaţii despre obiectivele turistice din judeţul Mureş şi care puteau fi relevante pentru obţinerea unor raportări complexe.
Constantin Moga, şeful direcţiei IT din cadrul Consiliului Judeţean Mureş, implicat în acest proiect, a declarat pentru Market Watch: „Principalul avantaj al Sistemului de Gestiune a Drumurilor este obţinerea rapidă a unui raport relevant. Înainte de implementarea soluţiei, obţinerea informaţiilor dura câteva ore, iar în prezent acestea se obţin în doar două minute. Soluţia adoptată permite evidenţa şi viabilitatea drumurilor pe timpul anului şi, mai ales, pe timpul iernii, situaţia exactă a podurilor şi podeţelor pe tot timpul anului, recensământul auto rutier, evidenţa contractelor încheiate pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi podurilor, precum şi stadiul realizărilor acestora, situaţia zonelor pe care se acţionează cu material antiderapant pe timpul iernii şi situaţia stocurilor cu materialele pentru dezăpezire.“
Facilităţi Web
Deşi CJ Mureş administrează doar drumurile judeţene, Direcţia Tehnică Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului poate obţine, datorită soluţiei implementate, şi informaţii despre drumurile aflate în administrarea altor instituţii publice. În baza de date se află informaţii despre 10 drumuri naţionale, 42 drumuri judeţene, 208 drumuri comunale. Pe drumurile judeţene sunt 153 de poduri (a căror deschidere este mai mare de 5 m) şi alte 97 se găsesc pe drumurile comunale. O funcţie importantă este aceea că se pot printa sau plota hărţi în diverse formate (A0 – A4), care cuprind limitele administrative ale satelor, comunelor, cursul apelor curgătoare, drumurile şi căile ferate din judeţ. În prezent, datele pot fi accesate în reţeaua Intranet a CJ Mureş, dar pe viitor există posibilitatea vizualizării informaţiilor şi datelor şi în exteriorul instituţiei.
„Aplicaţia este foarte „friendly”, iar extinderea către o interfaţă web simplifică accesul şi maximizează valoarea informaţiei geospaţiale prin publicarea pe Web. Aceste două elemente permit accesul angajaţilor, beneficiarilor şi chiar al publicului larg la datele din sistem. Interfeţele simple permit oricărui utilizator navigarea prin mari cantităţi de informaţie, pe care le poate analiza şi procesa. Aplicaţiile de publicare pe Web sunt dinamice, deschise şi scalabile (nu necesită programare), iar datele din diferite surse sunt combinate într-o singură hartă“, ne-a mai declarat Constantin Moga.
Cum să motivezi investiţia?
Motivaţia implementării unui RMS poate sta şi în răspunderea legală pe care un Administrator o are faţă de drumul avut în administrare. Orice drum, naţional, judeţean sau comunal, se află inevitabil în administrarea unei instituţii publice centrale sau locale. Astfel, Administratorul drumului este răspunzător în cazul accidentelor produse din cauza proastei semnalizări a unor intersecţii sau curbe periculoase, lipsa semnalizărilor STOP, gropi şi lucrări nesemnalizate, etc. Prin urmare este deosebit de importantă semnalizarea rutieră corectă şi urmărirea continuă a calităţii acesteia.
Succesul utilizării unui RMS stă în adoptarea acestuia ca mod real de lucru. Pentru aceasta instituţia publică trebuie să organizeze un departament dedicate care să gestioneze, să monitorizeze şi să îmbunătăţească sistemul. Aceste departamente trebuie să aibă proprii angajaţi cu fişe de post şi responsabilităţi bine definite, precum şi un sistem clar de raportare către superiori. Acest departament nu trebuie să ţină de cel de IT, pentru că nu este unul tehnic, ci unul de suport decizional pentru nivelele superioare de conducere. Totuşi, o instituţie care doreşte implementarea unui RMS trebuie să aibă un Departament IT solid, sau să poată externaliza o parte din suport, să se gândească la integrarea cu restul sistemelor informatice, să definească de la început cerinţele operaţionale şi să aibă o strategie pe termen lung.
Gabriel Vasile
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
