Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Surse de finanţare IT pentru administraţie publică

25 Aprilie 2008



Pentru a treia oară consecutiv, Braşovul a găzduit Adunarea Generală a Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică (ANIAP). Tema conferinţei ANIAP din acest an a fost dedicată „Surselor de finanţare pentru Administraţia publică”. La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi de la Microsoft, EUGA, MCTI şi MIRA, care au dezbătut subiectul în cadrul unor sesiuni interactive. S-a vorbit despre modul în care instituţiile publice pot obţine fonduri nerambursabile pentru achiziţia de echipament, conectare la Internet, realizarea unui site, implementarea de soluţii GIS, pentru oricare dintre cele şapte POS-uri.

În cadrul evenimentului au avut loc două seminarii care au avut ca teme: „Achiziţii publice din perspectiva fondurilor structurale“ şi „Fonduri structurale pentru informatizarea administraţiei publice locale“, susţinute de experţi în cadrul MIRA şi MCTI. Seminariile s-au axat pe clarificarea aspectelor cuprinse în Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi Programul Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE) şi informaţii legate de parteneriatul dintre firmele de consultanţă şi potenţialii beneficiari ai fondurilor stucturale: ONG-uri, IMM-uri şi, bineînţeles, instituţiile publice.
Toate cele şapte POS-uri (şi nu numai) au prevăzute în lista cheltuielilor eligibile fonduri destinate achiziţionării de echipamente IT, conexiune Internet etc. Totodată însă, companiile private au şi ele acces la aceste fonduri destinate administraţiei ca furnizori de echipament IT sau în calitate de consultant pentru management de proiect. În acest sens, trebuie avut în vedere că atât unităţile administrative, cât şi companiile de consultanţă, ONG-urile, companiile private, trebuie să ţină cont de legislaţia cu privire la achiziţiile publice (OU nr. 34 din 2006).
Din 2007, IMM-urile din România beneficiază de suport prin proiectul EUGA (EU Grants Advisor), din care fac parte Microsoft, Romtelecom, Banca Transilvania şi HP Invent, care au iniţiat Programul Consilier Granturi UE. EUGA acţionează în 23 de ţări ale UE . Grupul reuneşte companii interesate să-şi sprijine clienţii pentru obţinerea de fonduri europene. Acesta reprezintă un parteneriat iniţiat de către Microsoft, pentru a sprijini IMM-urile, dar şi guvernele locale şi regionale, pentru a înţelege mai bine şi a utiliza oportunităţile de finanţare ale UE la nivel internaţional, naţional şi regional. Elisabeta Moraru, project manager în cadrul EUGA, a prezentat o soluţie prin care IMM-uile, ONG-urile sau instituţiile publice, pot beneficia de consultanţă gratuită oferită de EUGA pentru scrierea proiectelor şi îndrumarea către instituţiile care pot finanţa proiectul sau spre o companie de consultanţă specializată în scrierea şi gestionarea de proiecte. Domeniile cheie în care EUGA oferă suport sunt: Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor, Inovaţie şi Cercetare Dezvoltare, Recrutare şi Crearea de locuri de muncă şi Iniţierea Afacerii. Pentru informarea companiilor româneşti EUGA a creat un site destinat IMM-urilor care doresc finanţare: www.resurseimm.ro. În plus, au fost create centre de consultanţă regionale. Pentru Administraţia Publică PO CDA şi POS CCE merită o atenţie deosebită din partea celor care pot avea acces la fondurile structurale prin acestea. Pentru primul dintre ele nu exista nici un organism intermar care să preia proiectele, MIRA fiind autoritatea de management. Pentru POS CCE Ministerul Economiei şi Finanţelor a desemnat o serie de alte ministere ca organisme interimare.
MCTI este organismul intermediar pentru Axa prioritară 3 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public. Obiectivul acestei axe este creşterea competitivităţii economice prin valorificarea pe deplin a potenţialului TIC de către sectorul privat şi public, iar în acest scop au fost alocate 559 mil. euro, din care 383 milioane din partea UE. În cadrul acestei axe prioritare au fost prevăzute trei domenii majore de intervenţie. Acestea au primit deja alocările de sume din fondurile structurale: Susţinerea utilizării TIC (149 mil euro), Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice (119 mil euro) şi Dezvoltarea e-economiei (115 mil euro).
Pentru domeniul Susţinerea utilizării TIC au fost prevăzute patru operaţiuni:
TIC Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe proiectele pot să beneficieze de maxim 25.000 euro; Sprijin pentru realizarea de reţele broadband şi PAPI în zonele defavorizate d.p.d.v. al accesului (rurale şi mici urbane) pentru care valoarea maximă a finanţării este de 2 mil euro; Sprijin pentru realizarea de reţele broadband şi PAPI (zonele defavorizate d.p.d.v. al accesului (rurale şi mici urbane) tot cu o valoare maximă de 2 mil. euro şi Susţinerea conectării unităţilor şcolare la Internet prin conexiuni broadband, unde valoarea finanţării variază de la 200.000 la 1 mil. euro.
Pentru al doilea domeniu - Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor electronice au fost prevăzute tot patru operaţiuni. Pentru Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar solicitanţii pot să beneficieze de maxim 6 mil. euro dacă proiectul se desfăşoară la nivel naţional sau de 1,5 mil., dacă acesta se derulează la nivel local. În cadrul operaţiunii Susţinerea implementării sistemelor TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice, proiectele pot beneficia de finanţări cuprinse între 500.000 euro (la nivel local) şi 2,5 milioane la nivel naţional. Următoarea operaţiune Susţinerea implementării aplicaţiilor de e-learning acceptă proiecte care pot beneficia de o valoare maximă de finanţare de 6 mil. euro la nivel naţional şi de 1,5 mil. la nivel local. În cadrul operaţiunii Susţinerea implementării de aplicaţii de e–sănătate proiectele pot să beneficieze de finanţare de până la 20 mil. pentru proiectele care se desfăşoară la nivel naţional şi 1,5 mil. pentru proiectele locale.
Domeniul Dezvoltarea e-Economiei are prevăzute două operaţiuni: Suport pentru implementarea de sisteme informatice integrate şi alte aplicaţii electronice pentru managementul afacerilor şi, a doua, Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi alte soluţii electronice pentru facilitarea operaţiunilor B2B. Pentru prima operaţiune valoarea finanţării este cuprinsă între 10.000 şi 300.000 euro, iar pentru ce-a de-a doua plafonul a fost ridicat la 500.000 euro. Beneficiarii acestui domeniu major de intervenţie sunt, în special, companiile private, care se încadrează conform legislaţiei în categoria IMM, producătoare de soluţii ERP, BIS şi CRM. Tipurile de proiecte eligibile sunt: Implementarea de sisteme informatice de comerţ electronic, Implementarea de sisteme informatice pentru licitaţii electronice, Implementarea de sisteme de
e-learning pentru IMM, Implementarea altor sisteme informatice pentru dezvoltarea/optimizarea activităţii companiei (B2B, B2C), Implementarea de sisteme informatice pentru tranzacţii electronice securizate; Implementarea de sisteme informatice de e-payment.
Lidia Ene, şef serviciu monitorizare Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale din cadrul MCTI, a lansat cu această ocazie o altă sursă de finanţare, respectiv programul CIP care poate asigura fonduri în vederea informatizării administraţiei publice locale.
Marius Gubernat, consilier în cadrul MIRA, a prezentat modalitatea prin care pot fi accesate fondurile pentru administraţia publică. PO DCA a obţinut aprobarea Comisiei Europene abia în luna decembrie anul trecut şi, de aceea, până acum nu au fost prevăzute în mod concret operaţiuni prin care să fie lansate licitaţii de proiecte, dar au fost schiţate domeniile de intervenţie. PO DCA va beneficia de o sumă totală de 246,014,081 euro, din care 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene, în timp ce 15% este contribuţia statului român.
Doamna Sevil Sumenariu, preşedintele ANIAP, a susţinut că „o soluţie pentru accesarea fondurilor este asocierea autorităţilor locale, cel puţin la nivel judeţean, şi accesarea fondurilor prin proiecte în arhitectură centralizată, precum şi realizarea de schimburi de experienţă cu regiuni din Uniunea Europeană pe tema accesării fondurilor structurale şi identificarea de parteneri eligibili pentru accesarea de proiecte“.
Dacă la nivelul administraţiei din marile localităţi tehnologia de ultimă oră şi informatizarea au un avans considerabil, la nivelul localităţilor mici lucrurile sunt încă departe de nevoile şi realităţile secolului 21. Informatizarea administraţiei la nivel naţional devine o utopie, iar lucrurile vor mai tărăgăna atâta timp cât priorităţile sunt altele: canalizare, apa curentă sau chiar curent electric, după cum s-au exprimat unii participanţi. Pentru a obţine un grant sunt necesare elaborarea unei strategii, studii de fezabilitate, analize financiare, o listă detaliată a activităţilor şi cheltuielilor şi, nu în ultimul rând, este necesar un plan de dezvoltare, fapt care presupune gestionarea proiectelor de către specialişti. Din păcate, lipsa unor manageri de proiecte în cadrul administraţiei publice a îngreunat accesul la fondurile europene. Mult mai avansat în gestionarea unor asemenea proiecte este sectorul privat. Ne putem aştepta la o adevărată competiţie din partea companiilor pentru fondurile structurale care au acces la aceste fonduri, participând la licitaţiile de proiecte cele care sunt eligibile.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite