Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Programe guvernamentale şi proiecte private pentru popularizarea ştiinţei

25 Aprilie 2008



Este comunicarea ştiinţifică un turn Babel?

În perioada comunistă, popularizarea ştiintei era realizată în revista „Ştiinţă şi Tehnică”, prin celebra emisiune “Teleenciclopedia” şi prin cărţile publicate de Editura Stiinţifică şi Enciclopedică în colecţia “Ştiinţa pentru toţi”. Ieşirea din acea perioadă ne-a adus televizunea prin cablu şi odată cu ea programele cu caracter ştiinţific precum Discovery, National Geografic, Animal Planet sau History. Deşi s-au editat în continuare cărţi de popularizare a ştiinţei, iar numărul documentarelor difuzate pe posturile TV a crescut, există un deficit de comunicare cu privire la rezultatele muncii cercetătorilor. Astfel, de aceste rezultate află doar un public destul de restrâns. În ultimii ani există o intensificare a proiectelor de promovare a ştiinţei, la nivel guvernamental, prin programe naţionale coordonate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), dar şi o serie de proiecte private.

Prin conceptul de „popularizare a ştiinţei” înţelegem acele manifestări ştiinţifice realizate prin diverse forme de comunicare (documentarele TV, publicaţii, evenimente speciale) care nu vizează publicul specializat, ci se adresează oamenilor obişnuiţi. Totuşi, ce fac cercetătorii români? Câţi dintre noi putem răspunde la această întrebare? Activităţile din UE sunt concertate, bine organizate şi implică companii, cercetători şi autorităţi ale statului. Ultimii ani au dus şi la noi la o creştere a acestor acţiuni şi pentru că cercetarea a beneficiat de fonduri pentru promovarea rezultatelor cercetării.
Conceptul de comunicare ştiinţifică nu este suficient înţeles şi adesea este perceput drept prezentarea unor rezultate ale cercetărilor într-un limbaj arid, inţeles doar de către specialişti. Ionel Andrei, director în Direcţia Generală Programe din cadrul ANCS, şi Monica Alexandru, consilier ANCS, ne-au explicat ce înseamnă comunicarea ştiinţifică şi cum este ea promovată.

Comunicarea, principalul instrument de valorizare a cercetării
„Întâlnim din ce în ce mai des termenul “comunicare”, vehiculat în special în domeniul formării profesionale şi al autodezvoltării, în asociaţie cu valori specifice domeniilor tehnic, socio-economic ori politico-diplomatic. Societatea necesită ştiinţa ca forţă antrenantă pentru succesul economic, social şi politic, în timp ce ştiinţa foloseşte resursele, talentul şi libertatea societăţii în care se dezvoltă. Imaginea pe care o avem la ora actuală despre societate ne înfăţişează o societate pentru care ştiinţa este greu descifrabilă, care nu acordă aceeaşi importanţă chestiunilor pentru care oamenii de ştiinţă trag un semnal de alarmă (fenomenul schimbărilor climaterice, spre exemplu). Deseori, percepţia generală a publicului este că ştiinţa deserveşte guvernele, sectorul militar sau companiile multinaţionale, şi mult mai puţin contribuie la bunăstarea contribuabililor fizici. Astfel, domeniul ştiinţei apare ca o lume ermetică, cu dificultăţi în a se explica pe ea însăşi. Pentru a diminua acest efect a apărut de câţiva ani o intensificare a activităţii principalilor actori în popularizarea ştiinţei la nivel european. Astfel, jurnaliştii scriu mai mult despre cercetare şi, în acelaşi timp, şcolile şi muzeele de tehnică şi ştiinţă îşi intensifică iniţiativele. De asemenea, este încurajată initiaţiva ca cercetătorii să dobândească competenţe şi practică în interfaţarea cu mass-media, prin elaborarea şi prezentarea informaţiei într-o formă pe care persoanele neavizate pot rapid şi uşor să o înţeleagă”, afirmă Monica Alexandru.
Cercetătorii şi instituţiile implicate în activităţi care au tangenţă cu activitatea ştiinţifică au început să considere comunicarea drept principalul instrument de valorizare a cercetării şi a descoperirilor ştiinţifice. Internetul, cu website-urile de specialitate, şi manifestările ştiinţifice formează principalul canal de informare în difuzarea mesajelor ştiinţifice către publicul larg, însă nu este suficient. Alte instrumente cu impact restrâns, vizând un public de specialitate, sunt publicaţiile de profil, expoziţiile şi târgurile, precum şi seminariile de specialitate.

Dialogul ştiinţă-societate, susţinut de ANCS
La nivel guvernamental, apare necesitatea de a informa societatea despre principalele rezultate, astfel încât aceasta să-şi formeze propriile opinii pe baza unor informaţii credibile ştiinţific. Problema este stabilirea priorităţilor la nivel naţional, întrucât necesităţile sunt diverse şi cuprind multe domenii. „Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare II(PNCD2) are prevăzut în programul Capacităţi un modul dedicat finanţării proiectelor de promovare a rezultatelor ştiinţifice şi activităţilor de cercetare. Proiectul trebuie să respecte două principii: transparenţa în misiunea/rolul/ activităţiile fiecărui participant comunicator tehnic/ofiţer de proiect, mass-media expert, şi creativitate, dorinţă şi angajare, întrucât publicul nu va fi atras către aceste comunicate dacă se vor utiliza aceleaşi sintagme tehnice, de multe ori aride. Trebuie amintită şi o iniţiativă guvernamentală promovată de preşedintele ANCS, dl. Anton Anton. Proiectul vizează popularizarea activităţilor ştiinţifice derulate de către o serie de institute de cercetare româneşti, aflate într-o constantă afirmare în arena românească şi europeană a valorilor de cunoaştere”, ne-a informat Monica Alexandru.
Unul dintre obiectivele majore ale programului Capacităţi este susţinerea dialogului ştiinţă-societate. Din acesta derivă alte obiective, prin care se doreşte orientarea spre piaţă a sistemului public CDI şi promovarea şi întărirea rolului ştiinţei în societate.
Modulul II, pentru creşterea calităţii sistemului CDI, a rolului său în mediul economic şi a percepţiei sale în societate, se implementează prin proiecte suport pentru întărirea eficienţei sistemului CDI, susţinerea activităţilor CDI şi întărirea relaţiilor ştiinţă-societate. Aplicanţii pot obţine finanţare de maxim 600 000 lei pentru proiectele depuse. La realizarea proiectelor pot participa solicitanţii acreditaţi sau atestaţi pentru a desfăşura activităţi CD şi pot oferta singuri sau în consorţii, fără a exista o structură obligatorie a parteneriatului.
Scopul proiectelor este acela ca rezultatul cercetărilor să fie înţeles şi de omul obişnuit: ce fac cercetătorii, cu ce se ocupă ei în laborator. Un obiectiv urmărit a fost atragerea copiilor şi adolescenţilor în proiecte care să le explice care sunt provocările lumii în care ei vor trăi. Planul finanţează proiecte inclusiv pentru îmbunătăţirea comunicării, creşterea transparenţei domeniului ştiinţei. În acest sens, a fost impusă aplicanţilor şi condiţia de a realiza o pagină „web” specializată, în română şi engleză, unde se vor preciza proiectul prin care a fost realizat studiul, rezultatul final al acestuia, publicaţiile în care a apărut studiul (cel puţin patru lucrări în publicaţii cu impact internaţional).

De la publicul larg la politicieni
Ionel Andrei (foto), director în Direcţia Generală Programe din cadrul ANCS, ne-a explicat care este sarcina instituţiei în derularea proiectelor prin PNCD 2 şi nu numai. „Prin aceste proiecte nu ne propunem să finanţăm campanii, să angajăm televiziuni sau publicaţii.

Ne propunem să le oferim cercetătorilor suportul necesar pentru a-şi promova singuri activităţile şi rezulatele ştiinţifice. ANCS este astfel interfaţa între cercetător (care ştie să facă ştiinta, dar nu ştie să facă comunicare) şi publicul larg. Pornind de la întrebarea care este beneficiul ştiinţei pentru politicieni, în 2007, la Palatul Parlamentului, a fost organizată o întâlnire între cercetători, media şi politicieni unde s-au prezentat realizări ale ştiintei în România, care nu erau cunoscute. S-a arătat cât de benefic este să fie dezvoltate acţiuni de cercetare şi care sunt beneficiile indirecte: cât de mult înseamnă pentru dezvoltarea unei zone înfiinţarea unei instituţii de cercetare în zona respectivă, cât de mult înseamnă pentru piaţa locurilor de muncă, pentru educaţie, pentru industrii sau pentru dezvoltarea regională.”
Datorită eforturilor depuse de ANCS, Muzeul de Geologie a fost redat publicului, astfel încât acesta este acum vizitat ca orice alt muzeu. O altă prioritate este readucerea Muzeului Tehnic în circuit, mai ales că înăuntru există exponate unice, inclusiv realizări ale lui Henri Coandă.

Astronomia, robotica, legile fizicii sau ştiinţa complexităţii – pe înţelesul tuturor
Prin programele de finanţare ale ANCS, dr. Dan Sporea, şeful Laboratorului de Metrologie Laser de pe lângă Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, a creat Center for Science Education and Training. În timp, Centrul a devenit de sine stătător şi a început să desfăşoare proiecte dedicate copiilor şi adolescenţilor în domeniul astronomiei, al roboticii, istoria ştiinţelor, fotonicii (CSET a distribuit unor unităţi de învăţământ preuniversitar truse educaţionale de optică, au fost susţinute workshop-uri şi seminarii). CSET a devenit şi el membru al EUSCEA, a creat parteneriate cu instituţii similare din alte ţări şi a obţinut o serie de granturi din surse de finanţare externe.
Pentru popularizarea ştiinţei, firma BioConsult a iniţiat o serie de activităţi menite să menţină trează atenţia asupra a ceea ce se întâmplă, pentru început, în domenii precum chimia şi fizica. „Consider însă că am realizat destul de puţin în domeniu, fiindcă suntem la început. Am activat doar în cadrul unui proiect PC 6, cu câteva prezentări de ştiinţă pentru publicul larg în cadrul Salonului Cercetării. Bio Consult a fost prezentă cu un stand, iar metodele de prezentare au fost atractive pentru vizitatori. Aceştia au fost ajutaţi să construiască din mărgele brăţări care arătau structura ADN la om şi la trei specii de animale (om, maimuţă, porc şi bou). Scopul acestei acţiuni nu era doar familiarizarea publicului cu ce este ADN-ul, ci se dorea ca vizitatorii să înteleagă cât de mici sunt diferenţele între om şi mamifere. Un voluntar costumat în Badea Cârţan (un comunicator de ştiinţă al vremurilor lui) împărţea cărţi şi jocuri pe computer în schimbul unor răspunsuri corecte la câteva întrebări având rolul de a reînvia o tradiţie. Doi tineri voluntari italieni au explicat în ce măsură o serie de legi ale fizicii sunt implicate în dansul de tango, am prezentat două filme de ştiinţă popularizată şi am avut câţiva copii care îşi prezentau lucrări proprii, pentru că încercam să susţinem elevii să comunice. Ei sunt noii comunicatori, noi doar verificăm corectitudinea acestor informaţii”, ne-a explicat doamna Diana Sedlaczek, director la BioConsult. Pe viitor, firma şi-a propus o colaborare cu restaurante sau cafenele, deoarece doreşte să organizeze ceea ce în Vest se numesc Science Cafe - localuri unde periodic vin comunicatori de ştiinţă, care discută cu cei prezenţi pe diverse teme.
Centrul pentru Studii Complexe - Centru Unesco, coordonat de dr. Florin Muntean, a iniţiat o serie de proiecte dedicate promovării ştiinţei complexităţii. Cel mai important program al centrului este programul NEXUS (jr), derulat din 2007. O serie de workshop-uri, sesiuni de comunicări compuse din profesori şi elevi, au vizat familiarizarea unor adolescenţi cu ştiinţa complexităţii şi iniţierea acestora în tainele cercetării. Programul îşi propune să structureze un spaţiu dedicat unor activităţi extracuriculare, menite să motiveze interesul pentru şcoală şi să permită anumite activităţi de formare a tinerilor prin explorare – cercetare în cadrul unor proiecte ştiinţifice, prin care cunoştintele dobândite la clasă să poată fi valorificate şi integrate în cunoaştere.

Idei simple, impact mare
Peste tot în lume există manifestări ample dedicate popularizării ştiinţei. În fiecare an, în marea majoritate a Capitalelor lumii are loc un festival al ştiinţelor. La Genova, anul acesta sunt invitaţi cercetători din alte ţări să îşi prezinte realizările, iar la Seul are loc anual un târg de ştiinţă. European Science Events Association (EUSCEA) este o asociaţie de manifestări de ştiinţă popularizată, în care toate ţările din Europa sunt prezente. Anual se organizează concursuri, seminarii şi conferinţe.
De ceva timp, la nivel european se organizează şi „Noaptea cercetătorului”, o acţiune finanţată de CE, care s-a petrecut şi în România, unde cercetătorul este tratat ca un om obişnuit, prezentat către lumea dinafară. În cadrul acestor nopţi speciale au fost invitaţi copii în laboratoare şi cercetători, care au putut să îşi prezinte activitatea.
Acţiunile de popularizare a ştiinţei primesc în ţările occidentale un sprijin foarte important de la autorităţi şi firme private. „Şi în ţări mai mici se fac lucruri serioase. În Portugalia, o ţară cu un nivel apropiat de al României, am fost într-un orăşel cu 20.000 de locuitori. În fosta puşcărie s-a făcut o bibliotecă municipală foarte serioasă, unde s-a ţinut conferinţa anuală EUSCEA. Am găsit acolo un centru de ştiinţă extrem de mic (500 mp), dar foarte bine dotat şi atractiv. Spre exemplificare, era acolo o bicicletă cu becuri, care arăta vizitatorilor cum energia mecanică se transformă în energie electrică, plus alte experimente de chimie, simple şi ieftine. Pe plajă exista un tabel cu timpii de reciclare a deşeurilor. Astfel de lucruri se pot face şi în România, cu sprijinul autorităţilor locale. Fonduri există, nu asta e problema, ci interesul”, consideră doamna Sedlaczek.

Invitatie la Science Cafe
Deşi au trecut destui ani de la căderea comunismului, ştim destul de puţin să promovăm, să ne punem în valoare. Trebuie să învăţăm să ne prezentăm realizările şi în ceea ce priveşte cercetarea. Eforturi se fac în acest sens, fonduri şi susţinere prin programe guvernamentale există, însă suntem abia la început, comunicăm prea puţin sau auzim fără să ascultăm. Problemele nu sunt doar la nivel instituţional, ci şi la nivelul societăţii, aflată într-o tranziţie aparent fără sfârşit. Avem realizări ale ştiinţei, există mijloacele prin care putem să le facem cunoscute, mai trebuie să învăţăm cum să ajungă şi să devină captivante pentru publicul larg. Până atunci, o întrebare-provocare: Când ne întâlnim la primul Science Cafe din România?




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite