.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Jurnalul electronic, o necesitate care se lasă aşteptată
Rola jurnal de hârtie este deja istorie în multe state din Uniunea Europeană. Spre satisfacţia companiilor producătoare de case de marcat cu jurnal electronic, dar şi a beneficiarilor direcţi, în special marii retaileri, care scapă astfel de stresul depozitării şi conservării acestor role, conform cerinţelor legislative. În România s-au demarat demersurile în acest sens, însă lucrurile trenează...
Companiile producătoare de case de marcat cu jurnal electronic şi principalii utilizatori ai acestora, retailerii, sunt pregătiţi, ba chiar dornici, să adopte acest sistem, însă schimbul de ştafetă dintre jurnalul electronic şi rola pe hârtie este blocat de problema cadrului legal. Mai precis, blocajul este localizat la nivelul instituţiilor abilitate pentru control, care tergiversază recunoaşterea legalităţii formei electronice.
Deşi s-au făcut câţiva paşi în acest sens, există destule lacune legislative. Ordonanţa 28 obligă agenţii ecomomici să utilizeze case de marcat electronice, dar şi să păstreze, pentru doi ani, rola jurnal pe hârtie. În 2007, prin adoptarea Legii 260, s-a făcut un pas în plus, dar procesul de implementare este anevoios, legea nu este clară şi mai sunt necesare discuţii...
„Introducerea totală a jurnalului electronic ar defavoriza micii comercianţi, care ar fi obligaţi la nişte cheltuieli pe care, probabil, nu şi le permit. În acest moment există trei posibilităţi, care, respectând atât legislaţia existentă, cât şi realităţile pieţei, ar statisface nevoile tuturor categoriilor de comercianţi. Prima este modelul tradiţional, deja existent, indicat să fie folosit de micii comercianţi care au case de marcat cu memorie inclusă. Întrucât volumul vânzărilor acestora este mic, ei pot să utilizeze în continuare acest tip de casă de marcat cu rola jurnal pe hârtie. Pentru retaileri, care sunt nevoiţi să stocheze cantităţi mari de role jurnal, există o altă variantă – modelul italian, unde casele de marcat sunt dotate cu memorii detaşabile. Aceste memorii sunt stocate fie în momentul în care
s-au încărcat cu informaţii, fie la finalul zilei, după ce casierul a făcut raportul fiscal zilnic. Cea de-a treia variantă este cea care deja funcţionează la taxiuri. Acestea nu sunt dotate cu rola jurnal, ci au o memorie inclusă, iar operaţiunile financiare sunt extrase din memoria aparatului de taxat şi stocate criptat pe un computer, astfel încât ele sunt considerate documente valide de către organele de control“, ne-a prezentat variantele posibile Elena Herişanu, din partea ITC.
Revenind asupra blocajului amintit, trebuie precizat că Legea 260 din 2007 nu este explicită în ceea ce priveşte acest aspect. Soluţia propusă de ITC se bazează pe Art. 21 din această lege, care face referire la noţiunea de „bonuri emise de casele de marcat în forma electronică stocate la emitent“. Articolul prevede că acestea au acelaşi regim juridic ca şi cele emise pe hârtie. „Am venit cu o serie de propuneri care ar putea permite crearea cadrului legal în scopul introducerii jurnalului electronic. Am propus, printre altele, conversia fişierului jurnal electronic în document electronic, cu acelaşi regim juridic ca şi cel emis pe hârtie, fişierul jurnal electronic conţinând elemente de securizare, ce asigură integritatea şi autentificarea datelor înscrise. Este necesar ca securizarea datelor înscrise în fişierul jurnal electronic să se realizeze prin codificarea datelor conţinute cu ajutorul algoritmului SHA, implementat fără echivoc de modulul fiscal propriu al aparatului de marcat electronic fiscal“, ne-a precizat reprezentantul ITC.
Lucrurile par clare, însă mai sunt necesare consultări cu reprezentanţi ai instituţiilor implicate în acest proces, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor, Garda Financiară, ANRCTI, dar şi cu reprezentanţi ai marilor şi micilor comercianţi. Deci, mai e de aşteptat...
Opinia beneficiarului
„Din punctul nostru de vedere, introducerea jurnalului electronic aduce o serie de beneficii directe importante, cum ar fi reducerea spaţiului pentru depozitare, reducerea costurilor cu arhivarea rolelor jurnal (110-140 de role pe lună la nivelul unui magazin), reducerea costurilor de exploatare, prin diminuarea cu 50% a cheltuielilor cu hârtia, şi accesul rapid la informaţiile din sistem electronic. Din aceste considerente, credem că sistemul jurnalului electronic este de interes pentru marii retaileri din România“, ne-a precizat Monica Hodor, Director Financiar Administrativ la Praktiker România.
Ioan Enache
Parerea ta conteaza: 
Retail IT- Conference 2008 - schimbare de atitudine din partea investitorilor
