Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

OOXML – standardul care creează dispute în lumea IT

31 Mai 2008



Din luna aprilie un nou standard IT a fost aprobat de ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare). Sub demunirea sa oficială ISO/IEC DIS 29500, Information technology –
Office Open XML file formats, sau mai pe scurt OOXML, este un standard susţinut de Microsoft pentru procesatoare de text, prezentări şi calcul tabelar, care ar trebui să fie implementat pe mai multe aplicaţii în mai multe platforme. În conformitate cu cele propuse, unul dintre obiectivele sale ar fi păstrarea documentelor pe o perioadă de mulţi ani, rezolvând astfel problema diverselor programe de calculator din domeniul procesării de texte care devin incompatibile în timp cu alte sisteme existente şi cu inerenţele dezvoltării tehnologice. Dar adoptarea a stârnit controverse extrem de aprinse, având în vedere şi considerarea sa în urma unei proceduri rapide (fast-track procedure).


Precedentul
Una dintre probleme principale referitoare la adoptarea unui standard în acest domeniu este simplă: mai există deja unul. ODF (Open Document Format), a fost aprobat de ISO ca şi standard în decembrie 2006 (standardul ISO 26300), fiind susţinut inclusiv de Google sau IBM, pe lângă alţi susţinători din domeniul open source. ODF este, de fapt, o aplicaţie open source a cărei capacitate de interoperabilitate este crescută în principal datorită formatului său dechis.
Primul pas
După ce OOXML a fost aprobat ca standard la nivelul ECMA, s-a propus şi aprobarea sa la nivel mondial prin ISO. Dar aprobarea pentru noul standard OOXML a început cu stângul pentru Microsoft. Un prim vot în cadrul ISO pe 2 Septembrie anul trecut nu a reuşit să aducă numărul minim de voturi necesare adoptării ca standard. Asociaţiile naţionale de standardizare din 104 ţări au decis că încă sunt destule probleme cu versiunea propusă, şi au respins provizoriu adoptarea, ridicând peste 3255 de amendamente.
Problemele ridicate au fost legate de nedovedirea implementării specificaţiilor OOXML, informaţii lipsă din specificaţii, dar şi lipsa oricăror garanţii că orice poate să scrie un soft care să implementeze total sau parţial OOXML, fără a fi dat în judecată de Microsoft pentru încălcarea brevetelor sau plata unor redevenţe.
O campanie internaţională împotriva standardului sub titultura “NO OOXML” a strâns peste 87 000 de voturi împotriva noului standard, criticând faptul ca un document cu detalii tehnice de peste 6000 de pagini nu poate fi atât de uşor considerat, dar şi că un număr mare de ţări care nu au fost interesate de standarde s-au înscris înainte de votul OOXML şi peste 90% dintre ele au susţinut nou standard.


Al doilea pas
Dar bătălia era departe de a fi fost terminată. Microsoft a avut posibilitatea să se redreseze şi să răspundă acuzaţiilor aduse. Compania susţine că nu este nimic rău în a avea mai multe formate de fişiere şi explică cum nu se pot migra bilioane de documente din fostele documente din formatele Microsoft în noul ODF. De asemenea, a susţinut concluziile unui raport prin care se explică de ce OOXML este mai bun decât ODF, cel puţin pentru utilizatorii industriali.
Compania din Redmond a explicat şi că procedura nu este neobişnuită şi a răspuns la cele 1000 de comentarii unice (după reducerea duplicărilor) – majoritatea fiind considerate ca greşeli editoriale, iar restul ca erori rezultate din dorinţa Microsoft de a avea o compatibilitate cu documentele anterior create de softurile companiei.
Cert este că după întâlnirea din Geneva din februarie 2008 şi până la ora votului, Microsoft a convins ţări ca Irlanda, Marea Britanie, Franţa sau Danemarca, alături de alte 75% dintre statele care au votat noul standard în acest al doilea tur. De acum este doar o procedură tehnică care va face ca în maximum o lună să fie publicat în mod oficial noul standard.


Două concluzii
Povestea OOXML pare a se încheia aici, fiind, deci, un nou standard adoptat de ISO. Aceasta ar fi o primă concluzie şi de aici încolo ar trebui ca doar forţele pieţei şi interesul programatorilor pentru adoptarea unuia sau altuia să determine folosirea mai mult a unuia sau altuia.
O a doua concluzie ar fi că ecourile poveştii încă se aud. Acuzaţiile de influenţare directă sau indirectă a votului de către Microsoft au însoţit şi acest al doilea tur de scrutin. Se discută în mod serios dacă procedurile actuale de standardizare îndeplinesc condiţiile de transparenţă şi echidistanţă necesare. Şi dacă ar fi doar nişte voci obscure poate ar fi mai puţin interesant, dar Comisia European are o investigaţie în curs exact pe acest subiect, investigaţie confirmată chiar după decizia din 2 aprilie 2008.



Bogdan Manolea



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite