Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Sistemele informatice geospaţiale – o nouă alternativă pentru managementul traficului urban?

31 Mai 2008



Boala oraşului modern: traficul
Oricine locuieşte într-o zonă mare cu aglomeraţie urbană, trebuie să facă faţă şi unei probleme majore legate de deplasarea persoanelor în mediul urban: aglomeraţia şi blocajele de trafic. Iar problemele de trafic generează o serie de costuri externe negative asociate mobilităţii urbane, care sunt din ce în ce mai greu de suportat de societate:
• poluare excesivă, care determină apariţia unor probleme de sănătate ale populaţiei urbane, având o contribuţie semnificativă în generarea efectului de seră şi antrenând schimbări climatice cu efecte negative deosebite asupra întregii omeniri;
• pierderi economice semnificative, datorită timpului pierdut în trafic de locuitorii oraşelor;
• degradarea accentuată a mediului urban, în special a zonelor istorice;
• creşterea numărului de accidente în trafic şi accentuarea comportamentului socio-patologic al persoanelor implicate în trafic, etc.
În funcţie de tehnologiile disponibile în diferite perioade, edilii oraşelor atinse de această ”boală” au încercat diferite soluţii, de la fluierul poliţistului la semafoare dirijate de la distanţă, pe baza informaţiilor obţinute în timp real din trafic cu ajutorul diferiţilor senzori. În ultimii ani, pe lângă tehnologie, se apelează din ce în ce mai des şi la politici publice, care vizează schimbarea tiparelor de mobilitate urbană: încurajarea utilizării transportului public şi a bicicletelor în locul autovehiculelor prin modernizarea infrastructurii de transport în comun şi introducerea pistelor de biciclişti. Mai mult, în oraşe de tipul Londra, Stockholm sau Singapore, administraţia locală a început să apeleze şi la mijloace fiscale, de tipul taxei de acces în zona centrală sau taxei de trafic aglomerat (congestion tax), pentru a reduce din aglomeraţie.
Oponenţii introducerii taxării (fie că e vorba de taxă de utilizare, taxă de acces, taxă de poluare sau taxă de trafic aglomerat) susţin însă că există şi alte metode de a elimina sau măcar reduce blocajele în trafic. Îmbunătăţirea, optimizarea şi extinderea infrastructurii rutiere, eliminarea parcajelor gratuite în zonele aglomerate, planificarea urbană în funcţie de constrângerile de trafic sau pedepsirea severă a încălcării regulilor de circulaţie, sunt doar câteva exemple de alternative.
Practica a dovedit că fiecare dintre aceste soluţii ameliorează traficul, de obicei pentru o perioadă de timp, sau oricum doar pe anumite zone, după care problema se acutizează din nou pe măsură ce numărul autovehiculelor creşte în mod inevitabil. În ultimii ani au apărut însă două oportunităţi care ar permite cel puţin un avans semnificativ în direcţia ameliorării traficului, dacă nu în rezolvarea acestei probleme:
• s-au maturizat două tipuri de tehnologii: identificare prin radio-frecvenţă, cunoscută sub denumirea de RFID (Radio Frequency IDentification) şi modelarea traficului în mediu de tip GIS (Geografic Information Systems),
• pătrunderea spre vârful agendei publice a problemei poluării cu carbon, fapt ce are ca efect creşterea gradului de acceptabilitate a unei decizii de introducere a taxării emisiilor de carbon în interiorul comunităţilor urbane de tip metropolitan.


Ce-i de făcut?
Oricare ar fi soluţiile adoptate de edili, aceştia nu mai pot ignora rolul important al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în acest domeniu. O sumară trecere în revistă a tehnologiilor folosite în rezolvarea problemelor de trafic indică o paletă foarte largă de aplicaţii curente, de la senzori stradali pentru măsurarea în timp real a problemelor de trafic la sisteme informatice de reprezentare şi prognoză sau modelare a traficului, pe bază de modele matematice combinate cu GIS sau sisteme informatice suport, folosite însă pentru fundamentarea deciziilor de planificare urbană, de proiectare a infrastructurii rutiere, de amenajare a semnalizării rutiere;
Fiecare din acest tehnologii este deja operaţională în diverse oraşe ale lumii, în cadrul administraţiei publice, administratorilor de drumuri sau chiar al unor operatori privaţi, care furnizează servicii legate de deplasarea în trafic.


O nouă abordare
Două din soluţiile practicate, anume extragerea de date de poziţie a vehiculelor pentru monitorizarea traficului şi identificarea prin unde radio a vehiculelor pot fi aplicate combinat, într-un singur sistem de senzori, pe baza unei infrastructuri radio cu acoperire completă la nivelul întregii zone metropolitane. Sunt necesare însă câteva completări sau modificări la tehnologiile actuale:
• cititoarele radio vor trebui să fie mai puternice decât cele folosite în mod curent la taxarea vehiculelor, pentru a putea construi o reţea cu acoperire completă la nivel metropolitan cu un număr rezonabil de echipamente;
• pentru calcularea poziţiei vehiculelor vor trebui definite datele stocate şi comunicate de eticheta radio (sau transponder) şi modul de calcul
al poziţiei şi vitezei vehiculului, printr-o metodă similară cu TDOA din reţelele GSM, laolaltă cu algoritmii de corectare statistică a erorilor generate la poziţionarea individuală a vehiculelor;
• realizarea unor terminale dedicate acestui sistem care vor avea funcţii combinate de transponder şi navigator personal (Personal Navigation Device), terminalele respective urmând a fi instalate pe toate autovehiculele care intră în zona de acoperire a sistemului.
Odată realizate aceste completări, datele culese de această infrastructură radio vor fi consumate de trei sisteme informatice, componente ale unei platforme integrate de management al traficului:
• un sistem informatic de tip geospaţial utilizat la vizualizarea într-o interfaţă de tip hartă digitală a problemelor de trafic, la modelarea predictivă a traficului şi la comanda automatizată a semnalizării condiţiilor de trafic, a semaforizării şi a întregului sistem de restricţii în circulaţie; ne referim aici la sisteme de modelare dinamică, având capacitatea de a utiliza date furnizate de senzori în mod continuu;
• un sistem de impozitare/taxare a utilizării infrastructurii rutiere şi a emisiilor de noxe pe baza datelor de trafic individuale pentru fiecare vehicul, cu capabilitatea de a taxa diferit distanţele parcurse, în funcţie de condiţiile de trafic;
• o platformă de furnizare către şoferi a serviciilor pe bază de locaţie: navigaţie, rezervare de locuri de parcare, etc..
Practic, printr-o astfel de combinaţie de tehnologii şi de politici fiscale care se vor valorifica reciproc se va ajunge la:
• gestiunea traficului cu ajutorul unui sistem inteligent de modelare dinamică bazat pe informaţii în timp real sau cvasi-real la nivelul întregului oraş (nu doar în anumite zone);
• taxarea utilizării infrastructurii rutiere şi impozitarea emisiilor de carbon pe baza unor formule care iau în calcul condiţiile reale de trafic care influenţează aceste emisii;
• furnizarea de servicii de localizare şi navigare pentru toate vehiculele implicate în trafic, inclusiv cu informaţii de timp real privind condiţiile de trafic;
• finanţarea sistemului de management de trafic din veniturile generate din impozitare/taxare şi din furnizarea serviciilor de navigare.


Concluzii
Scenariul propus nu implică inovaţii tehnologice majore sau cercetare fundamentală, însă trebuie testată fezabilitatea instituţională a acestuia, având în vedere câteva probleme importante care pot afecta succesul unui asemenea sistem:
• actorul principal care trebuie să-şi asume proiectarea, implementarea şi întreţinerea unui asemenea sistem este administraţia publică, iar în mod tradiţional acest tip de instituţie are rareori succes în realizarea unui sistem atât de complex;
• prin realizarea unei astfel de platforme, administraţia publică dintr-un anumit oraş intră în concurenţă cu furnizori comerciali, fie şi numai pe segmentul de servicii de navigare şi doar în jurisdicţia proprie, situaţie care ar trebui evitată în principiu, lăsând administraţiei rolul de manager al traficului şi operatorilor privaţi rolul de furnizori de servicii;
• fezabilitatea financiară a sistemului, dar şi una dintre motivaţiile unei asemenea investiţii, este legată de introducerea unei taxe noi, evident nepopulare, lucru foarte greu de asumat de către orice administraţie publică din lume.
Însă nici una dintre aceste probleme nu este insurmontabilă în sine şi estimăm că atunci când costul social al blocajelor în trafic şi al poluării devine nesustenabil într-o comunitate metropolitană şi cauzele nu pot fi eliminate sau atenuate suficient prin toate celelalte metode non-tehnologice şi non-fiscale, un astfel de pachet de tehnologie şi politici publice va fi pus în aplicare.
Varianta integrală a articolului va fi disponibilă în curând la adresa http://www.ramp.ase.ro/


Marius IENCULESCU-POPOVICI,
Intergraph Computer Services



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite