Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cloud Computing - o soluţie inedită pentru scalabilitatea orizontală

03 Iunie 2008



Cloud Computing este ceva la modă. „A devenit fraza zilei“, afirma Ben Pring, analist senior la compania Gartner. Ca metaforă a Internetului, „cloud“ este deja un clişeu familiar. Însă atunci când el este combinat cu termenul “computing”, sensul său devine nu doar mai cuprinzător, ci şi mult mai confuz. Unii dintre analişti şi vendori definesc “Cloud Computing” ca fiind o versiune updatată a „utility computing”: anume, servere virtuale disponibile pe Internet.
Alţii merg şi mai departe, afirmând că tot ceea ce „consumi” în afara perimetrului firewall-ului se află „in the cloud“, chiar şi outsourcing-ul convenţional. Cert este că scopul Cloud Computing-ului este furnizarea de „supercomputing power” în Internet.


Ce este Cloud Computing?
Cloud Computing ne reţine atenţia atunci când ne gândim la acel lucru de care IT-ul are mereu nevoie, şi anume o modalitate de a mări capacitatea sau de a adăuga noi capabilităţi din mers, fără a investi într-o nouă infrastructură, fără a face training cu personal nou sau a plăti licenţa unui nou software. Cloud Computing cuprinde orice serviciu pe bază de abonament sau plătibil-per-utilizare care, în timp real pe Internet, lărgeşte gama existentă de capabilităţi a reţelei. Termenul derivă din descrierea - comună în majoritatea diagramelor de arhitectură a tehnologiei - disponibilităţii Internetului sau IP-ului, utilizând o „ilustraţie” a unui nor. Resursele care sunt accesate aparţin, de obicei, şi sunt operate de un provider de terţă parte pe o bază consolidată în locaţii Data Center. Clienţii nu se preocupă de tehnologiile fundamentale utilizate pentru obţinerea măririi capabilităţii serverului, acestea fiind vândute ca un serviciu disponibil la cerere. Denumirea de „Cloud Computing“ nu este acelaşi lucru cu modelul “software ca un serviciu” sau cu acela de „utility computing”.


Două variante de Cloud Computing:
1. SaaS
Acest tip de Cloud Computing furnizează miilor de clienţi o singură aplicaţie cu ajutorul browserului, folosind o arhitectură de tip „multitenant”. Din punctul de vedere al clientului, aceasta înseamnă fără investiţii upfront în servere şi licenţe de software; din punctul de vedere al furnizorului, cu doar o singură aplicaţie de administrat, costurile sunt scăzute în comparaţie cu hostarea convenţională. Salesforce.com este de departe cel mai renumit exemplu în ceea ce priveşte aplicaţiile enterprise, dar SaaS este, de asemenea, obişnuită pentru aplicaţiile HR.
Şi apoi cine ar fi putut prezice dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor „desktop“ SaaS, precum Google Apps şi Zoho Office?


2. Utility Computing
Ideea nu este nouă, însă această formă de Cloud Computing a început să ia amploare în momentul în care Amazon.com, Sun, IBM şi alţii au oferit stocare şi servere virtuale pe care utilizatorul le poate accesa la cerere. Primele organizaţii care au acceptat oferta au folosit serviciile de utility computing în principal pentru nevoi suplimentare, necritice; e posibil însă ca, într-o bună zi, ele să înlocuiască părţi din data centere. Alţi furnizori oferă soluţiii care ajută clienţii să creeze data centere virtuale la cerere.


Cum funcţionează Cloud Computing?
La ora actuală, supercomputerele sunt folosite în principal de către agenţii militare şi guvernamentale, universităţi şi laboratoare de cercetare şi de către companii mari, pentru a realiza calcule (evaluări, estimări) extrem de complexe, precum simularea exploziilor nucleare, predicţia schimbărilor climaterice, proiectarea avioanelor şi analizarea unor proteine din corpul uman etc. Cloud Computing ţinteşte să aplice acel tip de putere - măsurat în zeci de trilioane de calcule pe secundă - la probleme ca analizarea riscului în portofolii financiare, furnizarea de informaţii medicale personalizate, chiar şi jocuri sofisticate, doar printr-o simplă apăsare de deget. Face toate aceste lucruri prin managerizarea unui număr mare de servere, ce utilizează o tehnologie IT cu costuri minime, cu conexiuni speciale, pentru a distribui task-uri de procesare zilnice între ele, spre deosebire de cele mai noi şi mai puternice PC-uri care procesează doar aproximativ trei miliarde de calcule pe secundă.
Care este oportunitatea de piaţă pentru această tehnologie?
Deşi e greu să facem estimări, utilizatori potenţiali sunt peste tot în lume. Cloud Computing ţinteşte să facă disponibil supercomputing-ul maselor şi nu să servească doar un mic grup de utilizatori foarte bine instruiţi. Google, Microsoft şi alte companii creează deja servicii online pentru a oferi clienţilor un mai mare acces la informaţii. Standardele tehnice pentru conectarea diferitelor sisteme de computere şi “bucăţi” de software necesare pentru a face să funcţioneze Cloud Computing nu sunt încă definite complet. Acest lucru poate încetini progresul noilor produse. Răspândirea broadband-ului întâmpină încă probleme în multe ţări din Europa şi Asia, şi fără conexiuni de mare viteză - în special cele wireless – serviciile Cloud Computing nu vor putea fi accesibile la scară largă. Iar stocarea unor mari cantităţi de date referitoare la identitatea şi preferinţele utilizatorilor este foarte probabil să dea naştere la noi îngrijorări în ceea ce priveşte protecţia intimităţii.


IBM, Yahoo şi Google pun tehnologia Cloud Computing la treabă
IBM este cea mai recentă companie care a anunţat că are planuri (a angajat 200 de cercetători în acest proiect) de a lansa tehnologii de Cloud Computing. Managementul filialei IBM din Shanghai a dezvăluit un sistem, denumit Blue Cloud, care va permite băncilor şi altor clienţi să-şi distribuie programele pe un număr mare de computere, în scopul furnizării de analize de date mai rapide şi mai sofisticate. Alte două companii de top pentru Internet au anunţat recent proiecte similare. Pe 12 noiembrie, Yahoo afirma că Carnegie Mellon University şi, eventual, alte şcoli vor folosi tehnologia Cloud Computing pentru laboratoarele de cercetare IT. Iar Google, care foloseşte deja unul dintre cele mai mari supercomputere din lume pentru alimentarea motorului propriu de căutare, declara că va pune la dispoziţia şcolilor, inclusiv a University of Washington, Stanford University şi MIT, sute de procesoare din centrele sale de date pentru a ajuta la învăţarea tehnicilor de programare de înaltă performanţă. Şi compania Microsoft a lansat un software online denumit Windows Live pentru share-uirea de poze, stocarea de fişiere şi pentru alte aplicaţii oferite din data centere. Yahoo a făcut paşi similari. Iar compania Amazon a lărgit recent accesul la serviciul său „Elastic Compute Cloud“ - un serviciu web care permite scalarea şi configurarea serverelor.


IBM, UE şi Cloud Computing
IBM şi UE au lansat un proiect de cercetare cunoscut iniţial ca RESERVOIR (Resources and Services Virtualization without Barriers). Proiectul, care la început a fost finanţat cu 17 milioane de euro, s-a transformat în proiectul Blue Cloud. Acesta constă într-o serie de produse ce permit organizaţiilor să utilizeze mai bine resursele din propriile data centere. Proiectul de Cloud Computing are ca scop conectarea în cadrul unor reţele a unor servere foarte puternice, pentru a putea furniza servicii IT superperformante. Astfel, serviciile sunt mutate de pe servere sau computere personale pe o reţea deasă de computere, denumită generic “cloud”. Iar datorită faptului că din ce în ce mai mult conţinut mass media este transmis prin Internet, proiectul RESERVOIR va putea, de exemplu, să permită unei reţele de provideri să găzduiască mai multă informaţie şi să share-uiască infrastructura.
De exemplu, dacă o anumită emisiune este foarte solicitată, vizionarea respectivei emisiuni se va face folosindu-se tehnologia Cloud Computing. Astfel, website-ul gazdă iniţial va putea să „închirieze“ serverele virtuale şi serviciile adiţionale ale altor website-uri.



Teodor Niţu



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite