.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Invenţiile româneşti câştigă medalii şi vizibilitate la saloanele internaţionale
După Geneva şi Bruxelles, cercetătorii români se pregătesc să cucerească Shanghai-ul
Creativitatea tehnică românească a fost răsplătită din nou la cel mai cunoscut eveniment mondial din domeniul inventicii, al „36-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi”, Geneva 2008, eveniment ce a reunit 720 de expozanţi provenind din 45 ţări de pe 5 continente. Jumătate din cele 50 de creaţii expuse de delegaţia României au primit medalii de aur (25 medalii de aur, din care 3 cu felicitările juriului), 20 de medalii au fost de argint, iar 5 de bronz, toate invenţiile prezentate fiind premiate. Participanţii români au avut satisfacţia să obţină 13 premii speciale, dintre care 5 mari premii. Şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a oferit 2 premii, prin doamna Monica Aurite, secretar general. Delegatul oficial al Salonului pentru România, dna Camelia Marinescu, consilier ANCS, se ocupă de participarea la saloanele de inventică şi de promovarea rezultatelor din 2002, astfel încât a fost simplu să conturăm o hartă a inventicii româneşti, cu zonele de interes cele mai relevante. 
Camelia Marinescu, consilier ANCS,
alături de unul dintre premianţi
Care au fost cele mai promiţătoare invenţii din punct de vedere al posibilului impact pe diverse verticale industriale?
Majoritatea invenţiilor premiate au potenţial pentru a fi absorbite de mediul economic. Am remarcat în mod deosebit realizarea INMA “Semănătoare pentru semănat cereale păioase direct în teren nearat”, invenţiile INCD pentru Textile – “Maşină de împletit şnur textil cu secţiune pătrată” şi ICSI Rm. Vâlcea “Metode de recuperare a nichelului şi cobaltului din calizatori uzaţi”. Deja unele invenţii au produs un impact direct. Bogdan Victor, inventator privat medaliat cu aur şi Best Invention Award pentru ”Supliment nutritiv apicol şi procedeu de obţinere”, a primit sute de scrisori de la oameni care afirmă că s-au vindecat de anumite afecţiuni, graţie acestui produs.
Cu ce noutăţi a venit ANCS la actualul Salon, pentru a genera un impact superior comparativ cu ediţiile precedente?
Modalitatea de prezentare este îmbunătăţită de la an la an. Ca noutate, anul acesta am realizat transmisia în direct, din cadrul salonului, printr-o conexiune Internet. Astfel, din ţară, au putut fi urmărite imagini din salon, precum şi evenimentele cele mai importante (deschiderea, festivitatea de premiere).
În plus, o parte din modalităţile de promovare de la Geneva le aducem şi în cadrul Inventika din Bucureşti. Împreună cu OSIM vrem să organizăm un stand al oficiilor de brevete din alte ţări, aşa cum face Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. De asemenea, vom extinde evenimentele de brokeraj iniţiate anul trecut la Inventika, prin care sunt atrase firme de profil din mai multe ţări. Vom permanentiza standul cu vânzare, pentru a creşte atractivitatea Salonului şi pentru a oferi suport acelor invenţii care nu mai pot concura în competiţie, dar care sunt utile marelui public. Anul trecut la Inventika am avut o delegaţie numeroasă din China, care a avut şi un stand de mari dimensiuni. Pentru acest an discutăm cu guvernul chinez, prin intermediul Ambasadei Chineze de la Bucureşti, participarea cercetării şi inventicii româneşti în China.
Preşedintele ANCS, domnul Anton Anton, afirma anul trecut că nu avem deocamdată o schemă eficientă prin care să ajutăm inventatorii să îşi vândă invenţiile. Cele premiate anul trecut au ajuns să fie preluate de agenţi economici?
O parte dintre ele da, altele rămân la stadiul de invenţii de sertar. Spre exemplificare, în 2007 invenţia unei pubele ecologice a atras un contract cu o firmă din Franţa înainte de sfârşitul expoziţiei, dar uneori durează săptămâni, luni, ani, până când invenţiile sunt preluate de întreprinzători. Până atunci, e important ca inventatorii să înveţe cum să îşi protejeze o invenţie, iar OSIM este organismul care îi poate ajuta cel mai mult în acest sens. Ion Voicu a inventat sania năzdrăvană, care merge şi pe asfalt. Conform celor afirmate de dânsul, după ce a iniţiat discuţii cu o firmă privată, se pare că aceasta a reuşit să obţină documentaţia pe alte căi şi a întrerupt ulterior contactele cu dl. Voicu.
Consider că ar fi extrem de util ca, împreună cu OSIM, să realizăm un pachet de cursuri care să fie dedicat inventatorilor în ceea ce priveşte partea de vânzări, de promovare.
Cum se situează România la capitolul brevete?
În ultimii ani se constată o reducere a numărului de cereri de brevet depuse la OSIM, deci ne aşteptăm ca în viitor să scadă şi numărul anual de brevete acordate. În jur de 1000 cereri/an sunt relativ puţine în comparaţie cu ce se întâmplă în alte ţări europene. Pentru a impulsiona depunerea de cereri de brevet, au fost luate măsuri în Planul Naţional pentru CDI 2007-2013 (PN II), în sensul că taxele de brevetare sunt cheltuieli eligibile în cadrul tuturor proiectelor, deci suportate pe banii din proiect.
Organizaţi participarea României la saloanele de invenţie din 2002. Ce îmbunătăţiri aţi reuşit să aduceţi?
În această perioadă modalitatea de organizare de către ANCS a participării cercetării româneşti la diferite evenimente expoziţionale pe plan internaţional s-a perfecţionat. În procedura de selecţie a exponatelor a fost implicată mai profund Comisia de Manifestări Ştiinţifice şi Expoziţionale, la care au fost atraşi ca membrii şi reprezentanţi ai OSIM. A fost extinsă aria evenimentelor la care România participă, un prim exemplu constituindu-l organizarea în 2003 a primei participări a cercetării româneşti sub egida MedCT-ANCS la Târgul Industrial Internaţional de la Hanovra- Hannover Messe. Am dezvoltat o serie de colaborări cu diverşi organizatori de saloane externe, un excelent exemplu fiind colaborarea România-Croaţia: anual, o delegaţie română participă la Salonul ARCA, de la Zagreb, iar o delegaţie croată participă la Salonul INVENTIKA de la Bucureşti.
De asemenea, avem legături bune şi cu Iranul şi Ungaria, unde participăm la salonul Genius. O premieră va fi în toamnă, când vom organiza participarea cercetării româneşti la un eveniment expoziţional din China, ce va avea loc în Shanghai. În final, dar nu în ultimul rând, doresc să menţionez excelenta colaborare pe care am intensificat-o în ultimii ani cu marile saloane internaţionale de la Bruxelles şi, în mod special, de la Geneva. Consider că deja este binecunoscut faptul că Salonul INVENTIKA de la Bucureşti este organizat sub egida MedCT-ANCS şi a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva. Devenit un veritabil salon internaţional de invenţii, INVENTIKA se bucură şi de acordarea în cadrul său a două prestigioase medalii OMPI, precum şi a numeroase premii acordate de ţările participante. Nu putem încheia această discuţie fără a menţiona faptul că începând cu 2007, din iniţiativa prof. univ. dr. Anton Anton, preşedintele ANCS, organizăm saloanele regionale ale cercetării, care se bucură de un real succes.
Nr. Cereri de Brevet depuse de români Şi străini
2005 2006 2007
1033 965 867 (români)
68 62 59 (străini)
Nr. Brevete acordate
2005 2006 2007
564 531 484 (români)
226 264 199 (străini)
Sursa: OSIM
Alexandru Batali
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Alexandru Batali
IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
- Adrian Cuțitei, director general adjunct SGS România: „Competitorul nostru cel mai mare este chiar statul român”
- ICPE-CA: 20 de ani de evoluție și performanță ca institut național
