Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Investiţia mediului privat în R&D: examen de maturitate cu participare redusă

29 Iunie 2008



• Principalele modalităţi de sprijin şi motivare a întreprinzătorilor

Cheltuielile totale ale întreprinderilor cu activităţi de cercetare–dezvoltare au fost de 0,22% din PIB, arată ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică, realizat în 2006. De asemenea, doar 19,9% din întreprinderile din industrie şi servicii sunt inovative, în condiţiile în care media europeană depăşeşte 50%, iar inovarea reprezintă motorul creşterii economice şi al supravieţuirii pe o piaţă concurenţială. Investiţia mediului privat în cercetare se află la un nivel scăzut, deşi în ultimii ani un mix de politici (politica industrială, politica de concurenţă, stimulentele financiare) susţin creşterea investiţiei în R&D. Tipologia instrumentelor de tip programatic, modalităţile de sprijin acordate agenţilor economici, ne-au fost prezentate de doamna Rolanda Predescu, Director al Direcţiei Politici şi Strategii R&D din cadrul ANCS.

În contextul general al programului naţional de reforme, Autoritatea Naţionala pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) urmăreşte realizarea obiectivelor strategiei Lisabona, care prevede investitiţii în cercetare din partea mediului economic de 2 % din PIB până în 2010. Preşedintele ANCS, prof.univ.dr Anton Anton, apreciază că de abia în intervalul 2013-2015 se va atinge 1,5% din PIB din fonduri private. Ţinta nu mai este fixă nici la nivelul UE. La Bruxelles se vorbeşte acum de apropierea de 2 %, însă prin Lisabona revizuită eforturile statelor se intensifică, în sensul apropierii de această ţintă prin întreaga gamă de politici de cercetare, de dezvoltare şi inovare. Modalităţile de sprijin ANCS se împart în 2 categorii: funcţionale şi structurale.

SPRIJIN FUNCŢIONAL
Sprijinul funcţional se realizează prin participarea agenţilor economici la proiecte sau prin facilităţi de natură fiscală. Acest tip de sprijin se desfăşoară pe 3 coordonate principale.
I) Prima direcţie urmăreşte susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare ale firmelor prin proiecte de cercetare de tip colaborativ, încheiate între entităţi de cercetare şi parteneri din mediul economic. Cofinanţarea (finanţarea din fonduri ale statului a unor proiecte de cercetare de interes pentru agenţii economici) reprezintă esenţa acestui tip de suport. Aceste proiecte sunt susţinute prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare 2 (PNCD2), în mod special prin Programul Parteneriate, ca şi prin programul Cercetare de Excelenţă, la modulul pentru proiecte complexe.
Prin Programul Parteneriate, rolul principal în aceste proiecte de cercetare revine instituţiilor cu profil de cercetare. Agenţii economici primesc finanţare din partea statului, descrescătoare ca nivel, pe măsură ce activităţile de cercetare-dezvoltare se apropie de faza competitivă, faza finală de producere, respectiv de comercializare a produsului. Această descreştere este aplicată pe categorii de activităţi. Lanţul de activităţi porneşte de la cercetarea fundamentală, unde activităţile sunt finanţate 100%, şi se opreşte în fazele finale de cercetare precompetitivă la 25 % sau 35 % din costul activităţilor respective. Diferenţa de 65 sau 75 % este susţinută de agenţii economici, interesaţi direct de finalizarea proiectului. Procentele exacte de cofinanţare se află pe grila stabilită prin Regulamentul 323/decembrie 2007 al UE, referitor la ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare.
II) A doua modalitate de sprijin, regăsită tot în PNCD2, prin lansarea în premieră a Programului Inovare, încurajează în mod direct proiectele R&D iniţiate şi realizate de agenţii economici, care devin actorii principali, fiind iniţiatorii şi coordonatorii proiectului. Aceştia pot lua ca parteneri instituţii cu profil de cercetare, dar pot realiza proiectul de sine stătător.
„Este foarte încurajator să constatăm că există sute de agenţi economici care dezvoltă sute de proiecte proprii prin participarea la Proiectul Inovare. În 2007 au fost circa 300 de proiecte, din care au fost selectate şi finanţate în final 137, iar la competiţia de acum vor fi alese aproximativ 100. Sunt proiecte foarte serioase, ce ating în general limita de 2 milioane de lei pe care o punem la dispoziţie. Această promovare a firmei ca actor principal, în calitate de coordonator de proiecte, a dat un impuls cu adevărat nou. Firme mari, precum Renault, Siveco sau UTI, au accesat acest program şi îşi promovează proiecte importante, de valori şi densitate mare. Sperăm într-o creştere importantă a numărului de firme inovative, motivată prin creşterea volumului de cercetare desfăşurat de agenţii economici actuali, dar şi prin creşterea densităţii agenţilor economici ce desfăşoară activităţi de cercetare“, afirmă doamna Rolanda Predescu.
III) Ultima formă funcţională de susţinere a agenţilor economici se va concretiza printr-un proiect în curs de avizare realizat de ANCS în colaborare cu Ministerul de Finanţe, ce prevede facilităţi fiscale pentru susţinerea activităţilor proprii de cercetare ale agenţilor economici. „Este foarte important ca agenţii economici să dezvolte propriile activităţi de cercetare, care nu sunt neapărat în ariile tematice susţinute de programele publice, aflate în directă concordanţă cu evoluţia tehnologică la nivel european. Noi susţinem, prin proiectul de lege promovat, un nivel de deductibilitate a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de 120 % pentru întreprinderile care cheltuiesc anual cel puţin 15 % cu astfel de activităţi, faţă de nivelul actual de deductibilitate de100%“, ne-a informat doamna Rolanda Predescu.
Este posibil ca un număr mare de agenţi economici să devină mai sensibili la acest aspect fiscal decât la participarea la programele publice de cercetare, mai ales că din acest an ANCS solicită participanţilor la programele naţionale să fie atestaţi pentru cercetare, şi trebuie să dovedească că au personal specializat, capacitatea, potenţialul de a desfăşura activităţi de cercetare.

SPRIJIN STRUCTURAL
I) Un prim aspect structural urmăreşte dezvoltarea infrastructurii de cercetare în instituţiile de profil pentru a putea oferi agenţilor economici o gamă de servicii ştiinţifice şi tehnologice de înaltă performanţă. Ca atare, un foarte mare accent s-a pus în programele naţionale pe echipamente de înaltă performanţă care să poată dezvolta capacitatea respectivei instituţii de a susţine activităţi proprii la un alt nivel calitativ, dar şi de a oferi mediului ştiinţific şi mediului economic posibilitatea de a face măsurători, investigaţii, experimentări în condiţii de foarte mare performanţă.
Dezvoltarea de infrastructură în instituţiile de cercetare a presupus atât achiziţia de echipamente şi instalaţii complexe, cât şi dezvoltarea unui personal competent pentru utilizarea aparaturii. Mai mult, a determinat extinderea gamei de servicii ştiinţifice şi tehnologice, la care au acum acces agenţii economici.
II) În paralel, este susţinută dezvoltarea infrastructurii de cercetare în întreprinderi, realizabilă prin două secţiuni din Axa 2 din Programul Sectorial Operaţional pentru creşterea competitivităţii economice, finanţate din fonduri structurale. Dezvoltarea capacităţii de cercetare a agenţilor economici este susţinută efectiv prin două modalităţi: crearea de extensii fizice (achiziţionarea de clădiri şi echipamente pe care să le utilizeze exclusiv pentru cercetare-dezvoltare) şi crearea de spin-off-uri, de întreprinderi innovative, care sunt destinate din start cercetării. A doua dimensiune structurală încurajează practic modificarea structurii ţesutului industrial.
III) A treia dimensiune structurală vizează dezvoltarea capacităţi de a difuza, disemina, absorbi cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice din mediul economic. Reţeaua Naţională de Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) susţine această dimensiune structurală şi oferă două tipuri de servicii. Pe de o parte, oferă centre şi servicii speciale pentru difuzare şi diseminare, iar pe de altă parte, asigură instrumentele pentru susţinerea efectivă a firmelor inovative, de tipul incubatoarelor şi parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. Ca instrument de realizare a ReNITT este programul INFRATECH, care va fi absorbit de programul INOVARE din PNCD2.
IV) Ultima dimensiune structurală se referă la dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii (infrastructura calităţii: laboratoarele de testare, organisme de certificare şi evaluare specializată), susţinută în principal prin modulul 4 din Planul Naţional de Cercetare de Excelenţă, infrastructură ce va fi preluată tot de programul Inovare.
Supravieţuirea pe piaţa UE depinde de produse sau tehnologii conforme cu cerinţele UE. Există foarte multe instituţii cu profil de cercetare care şi-au acreditat unităţi de certificare în interior, au acreditat anumite laboratoare pentru teste şi măsurători de un anumit tip, dar şi agenţii economici pot înfiinţa astfel de unităţi, cu condiţia să dispună de personal şi de echipamentele necesare unor astfel de măsurători şi testări de foarte mare acurateţe. Acest tip de infrastructură urmăreşte, de asemenea, extinderea ofertei de servicii ştiinţifice şi tehnologice către firmele private. Un exemplu care demonstrează necesitatea dezvoltării sale: nu putem exporta laptele în UE pentru că nu corespunde normelor ecologice, iar producătorii sunt limitaţi astfel la piaţa locală.
Oportunităţile create agenţilor economici prin programele de cercetare, în mod special prin programul INOVARE, dublate de noile facilităţi fiscale, ar trebui să conducă la o investiţie susţinută a mediului economic în R&D, activităţile inovatoare şi dezvoltările tehnologice fiind cheia atingerii unei dezvoltări durabile. Viteza cu care se propagă inovarea în economie este crucială pentru productivitate şi creştere. Înţelegerea acestui principiu de bază e vital să se regăsească în mentalitatea fiecărui întreprinzător care îşi doreşte un business pe termen lung. În acest moment cadrul de dezvoltare şi suport pentru investiţia în cercetare există. Insuficientă este implicarea concretă a agenţilor economici, iniţiativă ce echivalează însă cu trecerea unui examen de maturitate în afaceri.

Rolanda Predescu,
Director al Direcţiei Politici şi Strategii R&D din cadrul ANCS.


Alexandru Batali



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite