Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Īn atenţia guvernului Romāniei! Licitaţie sau concurs de dosare?

29 Iunie 2008



Un comunicat MCTI anunţa că guvernul a aprobat în 11 iunie 2008 o hotărâre care stabilea taxa pentru licenţa WiMAX (dreptul de a utiliza benzile de frecvenţe 3600–3657 MHz sau 3700-3757 MHz) la echivalentul în lei a €7.500.000. Comunicatul duce cu gândul la faptul că primele licenţe WiMAX din România se vor acorda printr-un concurs de dosare, ”beauty contest” şi nu prin licitaţie, la fel cum s-a procedat cu ultimele două licenţe 3G, acordate în 2006 pe baza celei mai frumoase ”compuneri” şi care a dus la utilizarea ineficientă a unor resurse limitate şi la lipsă de competiţie în 3G, servicii de date mai ales. Şi dacă ne amintim că şi pentru licenţa de telefonie mobilă în banda de frecvenţe 410-425 MHz s-a stabilit, în mod asemănător, o taxă de €1.077.228, adică tot un concurs de dosare, vom vedea că România insistă prea mult pe “dosare“, o procedură care ne-a creat probleme şi care nu este în concordanţă cu practicile europene.


1. Licenţele WiMAX în România
Acum un an, înainte de desfiinţare, IGCTI pregătise terenul pentru acordarea licenţelor WiMAX elaborând documentaţia necesară, inclusiv strategia pentru accesul de bandă largă pe suport radio, înaintând-o guvernului spre aprobare. Guvernului i-au trebuit nouă luni să examineze documentele şi, la finele lunii februarie, 2008 aproba ordonanţa de urgenţă care stabilea măsurile de reorganizare a utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3,6-3,8 GHz, pentru a permite demararea procedurilor pentru acordarea licenţelor WiMAX. Conform hotărârii, ANRCTI va reglementa modul de desfăşurare a procedurii de selecţie comparativă pentru acordarea licenţelor de utilizare a benzilor de frecvenţe 3.6-3.8 GHz. Spectrul aparţine S.N. Radiocomunicaţii, care trebuie să-l elibereze în maxim şase luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei, urmând a primi, cu titlu de despăgubire, maxim 50% din valoarea taxei de licenţă.
Conform hotărârii de guvern, taxa de licenţă se va achita o singură dată, integral, în 30 de zile de la desemnarea câştigătorilor. Se vor acorda două licenţe de utilizare a frecvenţelor radio, în benzile 3600–3657 MHz şi 3700-3757 MHz, la care, dacă adăugăm şi licenţa cu care va rămâne Radiocomunicaţii, rezultă trei licenţe WiMAX într-o bandă de frecvenţe mai rar folosită în Europa. Mare parte din banda de 3.5 GHz, cea care este folosită în cele mai multe ţări europene, a fost alocată acum câţiva ani pentru comunicaţii punct la punct, drept care s-a ajuns la banda de 3,7 GHz, iar banda 2,6 (2,5) GHz încă nu este luată în consideraţie. Să amintim că operatorul american Clearwire deţine companiile româneşti Idilis şi Access Net, ambele posesoare de licenţe în banda 3,5 GHz, astfel că, după reorganizarea spectrului preconizată de ANRCTI, ar putea apărea şi alţi operatori WiMAX.

ANRCTI: selecţia va fi organizată în maxim şase luni
Conform Ralucăi Moraru, director relaţii publice ANRCTI, „ANRCTI va organiza procedura de selecţie în maxim şase luni de la publicarea acestei Hotărâri de Guvern în Monitorul Oficial, dar nu mai târziu de sfârşitul acestui an“.

Cine ar putea fi interesat
Banda de frecvenţe de 3,7 GHz nu se pretează la realizarea unor reţele cu acoperire naţională de genul proiectului Clearwire din SUA sau al reţelelor 2G din România, astfel că cele două licenţe vor stârni interesul operatorilor care au reţele de telecomunicaţii naţionale şi care vor să-şi extindă acoperirea în noi zone, rurale, folosind o tehnologie care se anunţă mai eficientă. RomTelecom, Cosmote şi Orange şi-au exprimat deja interesul pentru o licenţă WiMAX, iar Vodafone analizează.


2. Tehnologia WiMAX în lume: se reface parteneriatul WiMAX Sprint-Clearwire
În decembrie 2007, tehnologia WiMAX primea o lovitură prin ruperea alianţei Sprint Nextel - Clearwire, care voia să acopere cu o reţea WiMAX întreg teritoriul SUA. În ianuarie 2008 apăreau primele zvonuri despre refacerea parteneriatului, pentru ca o ştire Reuters din 7 mai 2008 să anunţe că Sprint şi Clearwire au semnat un acord ce prevede combinarea afacerilor de acces Internet mobil pentru a forma un nou operator denumit Clearwire, evaluat la US$14.5 (€9,37) miliarde şi care să acopere teritoriul SUA cu o reţea WiMAX.

Cine sunt acţionarii
Un consorţiu de companii va investi US$3.2 miliarde pentru 22% din noul Clearwire: Intel (US$1 miliard), Comcast (US$1.05 miliarde), Time Warner Cable (US$550 milioane), Google (US$500 milioane) şi Bright House Networks (US$100 milioane).
Sprint va deţine 51% din capitalul Clerawire, contribuind cu spectrul de frecvenţe în banda de 2.5 GHz şi active WiMAX, incluzând hardware, software şi proprietăţi intelectuale. Noul Clearwire va avea acces la infrastructura Sprint, incluzând turnuri, reţele de fibre optică şi suport IT. Sprint evaluează contribuţia sa la US$7.4 miliarde, iar pachetul actualilor acţionari Clearwire de circa 27% din noua companie este evaluat la US$3.9 miliarde.
Google va participa la dezvoltarea serviciilor Internet, a serviciilor de advertising şi a aplicaţiilor pentru dispozitive WiMAX mobile, fiind nominalizat ca motor de căutare şi furnizor preferat al altor aplicaţii.


Echipa administrativă
Sprint va numi şapte din cei 13 directori ai consiliului de directori, unul dintre ei fiind independent. Patru vor fi numiţi de investitorii strategici, dintre care unul va fi independent. Un altul va fi numit de Eagle River, compania de investiţii controlată de fondatorul Clearwire, Craig McCaw, iar un independent va fi numit de un comitet pentru nominalizare. McCaw va fi preşedinte neexecutiv al consiliului de directori, iar directorii executivi Sprint, Comcast şi Time Warner Cable vor fi membri ai consiliului. Benjamin Wolff, director executiv Clearwire, va fi directorul executiv al noii companii, iar Barry West, director tehnic Sprint şi şef al unităţii WiMAX denumită Xohm, va fi preşedinte.

Planuri
Noul Clearwire intenţionează instalarea unei reţele WiMAX care să acopere între 120 şi 140 milioane locuitori ai SUA până în 2010. Deşi a anunţat focalizarea pe SUA, Clearwire are operaţiuni şi în alte ţări: Irlanda, Belgia şi Spania, deţinând spectru şi pachete în afaceri similare în multe alte ţări, printre care şi România.


3. Licitaţie sau concurs de dosar?
Insistenţa României în a oferi licenţe prin concurs de dosare este în contradicţie cu ce se întâmplă prin Europa, iar rezultatele sunt pe măsură.
Suedia obţine €226milioane din prima licitaţie pentru banda de 2,6 GHz
Conform Cellular News din 8 mai 2008, autoritatea de reglementări din Suedia anunţa terminarea licitaţiei pentru banda de 2.6 GHz, după 16 zile de licitaţie şi 112 runde. TeliaSonera, Tele2, Telenor, Hi3G Access (operând sub marca 3) şi Intel Capital au câştigat licenţe, plătind în total €226 milioane (US$348 milioane). Licenţele au fost acordate pentru 15 ani şi nu au fost impuse condiţii de acoperire.
Au fost adjudecate 190 MHz în 14 blocuri FDD şi unul TDD.


Spectru 4G!?
Licenţele în banda de 2.6 GHz au fost prezentate neutre atât din punct de vedere tehnologic, cât şi al serviciilor, deşi Telenor şi TeliaSonera au numit licitaţia drept una pentru spectru 4G şi au promis lansarea de servicii de internet mobil de mare viteză. Telenor doreşte să folosească licenţa pentru a construi o reţea 4G, care să ofere servicii de generaţie următoare folosind tehnologia LTE, iar Intel Capital, acţionar Clearwire, a declarat că va folosi licenţa pentru a oferi acces Internet bazat pe tehnologia WiMAX.
Un lucru este clar, spectrul va permite oferirea de servicii mobile de bandă largă de generaţie următoare, care pot fi descrise ca tehnologii şi servicii post 3G sau 3.5G.
Suedia – deschizător de drumuri
Suedia este prima ţară europeană care, oficial, a atribuit prin licitaţie spectrul în banda de 2.6 GHz, fiind de aşteptat ca licitaţia suedeză să deschidă calea altor licitaţii în Europa în 2008 pentru spectrul care este ideal pentru servicii de bandă largă mobile. Până acum Austria, Italia, Olanda şi Anglia au semnalat interesul pentru organizarea de licitaţii în acest an. De notat că licitaţia organizată de Suedia este prima licitaţie de spectru care a adoptat sistemul armonizat de alocare a spectrului, definit de CEPT.


Cea mai mare licitaţie post 3G
Cel mai important lucru este că toţi cei patru operatori de telefonie mobilă au participat activ la licitaţie. În contrast cu apatia generală din licenţierea WiMAX a marilor operatori europeni, devine clar că licitaţia suedeză este cea mai mare licitaţie de spectru în era post 3G. Dacă Suedia a obţinut €226 milioane pentru o populaţie de circa 9 milioane locuitori, atunci ţările mai mari din Europa se pot aştepta la mult mai mult. Autoritatea de reglementări din Anglia deja a descris licitaţia sa, probabil în trimestrul III 2008, drept „cea mai mare acordare de spectru radio din Regatul Unit de până acum“, Anglia având experienţa astronomicei liciţaţii 3G. Şi România ar trebui să se aştepte la o sumă de
acelaşi nivel cu cea din Suedia.


Licitaţie sau concurs de dosare?
Dacă este adevărat că licenţa în banda de 410-425 MHz şi licenţele WiMAX din banda de 3,7GHz nu vor fi acordate pe baza unei licitaţii, ci pe baza unui concurs de dosare, aşa cum a fost la acordarea ultimelor două licenţe 3G, ne putem aşteptat la rezultate asemănătoare.
Este adevărat că în România există, de mai multă vreme, un adevărat “cult al dosarului“, dar poate că a sosit momentul să ne aliniem la practicile europene, dacă tot am intrat în UE şi vrem rezultate.
Ar fi, deci, în interesul României organizarea unei licitaţii ascendente în mai multe runde, după modelul suedez de
exemplu, pornind de la sumele anunţate, motivele fiind evidente: sumele obţinute ar fi mai mari, licenţele ar fi câştigate de operatori care ştiu ce sa facă cu ele şi au finanţare pentru aceasta. Apoi, rezultatele unei licitaţii transparente cu mai multe runde pot fi mai greu contestate de cei care s-au retras pentru că nu consideră că trebuie să ofere mai mult. S-ar evita “povestea ultimelor două licenţe 3G”, care a dus la blocarea unor resurse naţionale limitate sau la folosirea ineficientă. Ar fi în linie cu practicile europene, iar experienţa Suediei nu poate fi decât încurajatoare. România ar avea numai de câştigat!



Dr. Nicolae Oaca



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite