Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Multinaţionalele, locomotiva cercetării private

29 Iunie 2008



Absolut în toate ţările dezvoltate, cercetarea industrială, realizată de marile companii private şi axată pe domeniile tehnologice de vârf, este cea care predomină, iar cercetarea din sfera publică tinde spre un nivel nesemnificativ. Dacă Europa nu depăşeşte 60% ca pondere a cercetării industriale, America trece de 80%, iar Japonia se apropie de 90%. Un proces interesant are loc în cadrul modelului american, unde multinaţionalele devin promotoare ale cercetării de interes public, creând institute de cercetare şi universităţi. Ce se întâmplă în acest timp în România?

Potrivit ultimelor estimari ANCS, în 2008 cercetarea din fonduri publice se va situa la nivelul de 0,7% din PIB, fiind de peste două ori mai mare decât cercetarea din fonduri private, care se aşteaptă să atingă 0,3% din PIB până la sfârşitul anului. Avem astfel un raport public-privat inversat, comparativ cu tendinţa din economiile înfloritoare, cauza principală fiind perioada dificilă traversată de economia românească. Încurajator este însă faptul că în interiorul cercetării private, multinaţionale au un rol major şi sunt tot mai mult interesate de dezvoltarea capacităţilor de cercetare. Un echilibru există şi la nivel de personal de cercetare. Dacă în zona publică sunt 40 de mii de persoane, din care cca. 30.000 sunt cercetători, dintre aceştia 12.000 fiind cercetători atestaţi, multinaţionalele care susţin dezvoltarea tehnologică au în prezent în jur de 5.000 de oameni, şi în perspectivă peste 11.000 de oameni, o cifră apropiată de numărul actual de cercetători atestaţi, fără a mai lua în calcul fenomenul de migrare al cercetătorilor dinspre public spre privat şi orientarea absolvenţilor către zona privată.

Cine investeşte în cercetarea privată?
Nicolae Vasile(foto), Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB), împarte întreprinzătorii privaţi în două categorii principale: agenţii economici români şi investitorii străini: multinaţionalele.

La rândul lor, agenţii economici autohtoni se împart în două: firmele tradiţionale cu capital românesc, existente dinainte de Revoluţie sau provenite tot din rândul firmelor producătoare. „Acestea sunt fostele fabrici româneşti care au rezistat, s-au restructurat sau reorganizat şi care renunţaseră total la partea de cercetare, menţinându-se pe o linie de supravieţuire. Între timp au ajuns la concluzia că trebuie să se adapteze la noile condiţii de piaţă, că au nevoie şi de o capacitate proprie de cercetare-dezvoltare-proiectare şi au început să caute fonduri pentru a dezvolta produse noi, pentru a aplica brevete, pentru a-şi face investiţii noi. În această categorie includ şi spinoff-urile, firmele desprinse din acelaşi institut.” A doua clasă de agenţi economici autohtoni sunt cei apăruţi după Revoluţie, care au început de la zero cu obiect de activitate principal cercetarea. Aceştia s-au organizat fie în jurul unor cercetători care au lucrat înainte în institutele de cercetări, fie în jurul unor profesori universitari, care au creat centre de cercetare în cadrul universităţilor sau startup-uri, structuri de cercetare total noi. “Cercetarea din noile firme autohtone reprezintă un val foarte important, care, după părerea mea, se situează valoric, cantitativ şi calitativ, înaintea cercetărilor din fabricile româneşti tradiţionale.”, apreciază Nicolae Vasile.
Cifrele susţin această afirmaţie. În vechiul sistem de cercetare existau în jur de 500 de unităţi de cercetare. Prin divizări de toate felurile, numărul lor a ajuns la aproximativ 800. În momentul de faţă, la Registrul Comerţului sunt înregistrate în jur de 5000 de firme care au în statut cercetarea-dezvoltare, deci câteva mii de firme noi inovative, înregistrate de la zero.
A doua categorie de întreprinzători privaţi sunt multinaţionalele, care au investit în capacităţi de cercetare, fie prin preluarea şi reorganizarea unora existente, fie prin înfiinţarea unor departamente, centre, institute noi în cadrul sucursalelor din România.
Tendinţa este în continuare în direcţia asta, pentru că multinaţionalele au constatat, în urma analizelor de piaţă, că investiţiile în cercetare în România sunt foarte profitabile: credibilitatea oamenilor implicaţi în România în programele de cercetare este foarte bună, iar, pe de altă parte, preţurile de cost în România sunt încă la un nivel scăzut.

Renault construieşte cel mai mare centru privat
De departe cea mai importantă investiţie în cercetarea privată din România este asigurată de grupul Renault. Producătorul francez a pus anul trecut bazele Renault Technologie Roumanie (RTR), singurul centru de inginerie auto din Europa de Est şi zona mediterană, care pe termen mediu va deveni cel mai mare centru de inginerie al Renault din afara Franţei, cu aproximativ 3.000 de angajaţi şi o investiţie de 100 de milioane de euro în decurs de 2 ani.
“Până în mai 2008 au fost recrutaţi 1000 de angajaţi, dintre care 60% tineri absolvenţi. Aproximativ două milioane de euro vor fi investiţi anual în programe de formare. 1.000 de noi locuri de muncă urmează să fie create până la sfârşitul lui 2009”, a declarat Dana Oprişan(foto), director HR în cadrul RTR, cu ocazia inaugurării, pe 11 iunie, a Centrului de Formare din Bucureşti.

Compus din 22 de săli de formare în proiectare asistată pe calculator, limbi străine şi management, Centrul a fost creat atât pentru noii angajaţi, cărora li se oferă un parcurs de integrare, cât şi pentru echipele deja constituite, care vor urma cursuri adaptate, de actualizare şi consolidare a cunoştinţelor şi competenţelor.
RTR cuprinde în principal activităţi de inginerie (studii şi încercări), dar şi funcţiile de achiziţii, design şi suport (gestiune, resurse umane, informatică). Domeniile principale de activitate ale RTR sunt conceperea şi perfecţionarea vehiculelor, precum şi adaptarea motoarelor şi a cutiilor de viteze. RTR are ca misiune dezvoltarea de proiecte vehicul (vehicule personale şi vehicule utilitare) şi de mecanică, fabricate în uzinele din regiune sau destinate pieţelor din zona Euromed.
RTR are trei locaţii: Bucureşti: birouri de studii; Piteşti: inginerie în uzina de caroserie montaj şi activităţi de mecanică, Un centru de încercări (piste, bancuri) pentru care începerea activităţilor este prevăzută în al doilea semestru al anului 2009 .

Continental Automotive, multinaţionala cu cei mai mulţi cercetători
“Lucrăm într-un business dinamic şi ne axam pe cercetare-dezvoltare în industria automotive, în special pe Chassis & Safety, Powertrain şi Interior. La sfârşitul lui ianurie 2008 aveam în cele 2 locaţii, Timişoara şi Iaşi, angajaţi în R&D cca 2000 de angajaţi, iar numărul acestora va creşte în continuare. În companie avem un program de susţinere a inovaţiilor şi patentelor şi un concurs anual în cadrul căruia sunt prezentate şi premiate cele mai inovatoare idei”, declară Christian Ruediger (foto), CEO Continental Automotive România.

IBM investeşte în cercetarea universitară
Parteneriatul cu mediul universitar reprezintă una din prioritaţile IBM, care susţine într-o măsură importantă inovaţia în învăţământ şi cercetare ştiinţifică în scopul perfecţionării forţei de muncă şi al creşterii economice. IBM sprijină grupurile de profesori universitari, prin programele anuale IBM „Faculty Awards” şi IBM „Shared University Research” în procesul didactic şi de cercetare ştiinţifică.
În cadrul acestor programe, proiectele de cercetare-dezvoltare propuse de profesori şi grupuri de profesori din România au fost sprijinite atât financiar cât şi prin echipamente şi produse software
IBM promovează inovaţia care contează, local şi global, pentru întreaga societate, implicând parteneri academici în primul rând. Un obiectiv important al IBM constă în atragerea, în colaborare, de departamente, facultăţi şi universitaţi preocupate de cercetări în domeniul ştiinţelor fundamentale(matematică, fizică, chimie), în domeniul ştiinţelor naturii, biologiei, biotehnologiilor, ştiinţelor medicale. În acest tip de parteneriat inovativ IBM poate oferi atât infrastructură şi suportul de dezvoltare al aplicaţiilor de calcul ştiinţific, calcul de înaltă performanţă (HPC), calcul grid, cât şi experienţa specialiştilor IBM.
Un exemplu de proiect ce va avea ca suport tehnologie de vârf IBM vizează elaborarea unui sistem de îmbunătăţire a asistenţei medicale de urgenţă, prin proiectarea şi implementarea unei platforme mobile de colectare, transmisie şi prelucrare în timp real a informaţiilor video/audio/poziţie şi a datelor medicale din ambulanţe. Principalul scop al proiectului este crearea unei infrastructuri distribuite de preluare, transfer şi procesare în timp real a informaţiilor (video, audio, date medicale) vitale pentru pacienţii transportaţi de ambulanţe, prin utilizarea celor mai avansate tehnologii de comunicaţie wireless (3G HSUPA) şi prelucrare a datelor (IBM CELL).

Sprijin pentru studenţi
IBM promovează şi sprijină participarea studenţilor români în competiţii şi programe internaţionale organizate de către IBM. Astfel în cadrul programelor IBM Ph.D. Fellowship şi PhD Assistantship Program, studenţii doctoranzi români au obţinut premii de susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare elaborate în cadrul pregătirii doctorale. Studenţii câştigători au fost de asemenea susţinuţi în obţinerea de internshipuri în cadrul laboratoarelor de cercetare IBM. IBM University Relations organizează anual cursuri de instruire în tehnologiile software IBM, adresate profesorilor universităţilor de profil din ţară. Aceste cursuri de specializare, au vizat atât tehnologii software IBM (DB2, Rational, Tivoli, WebSphere, Lotus), cât şi tehnologii open source ca Linux, Eclipse, etc.

Sysgenic Consult s-a atestat pe R&D
O parte dintre firmele româneşti au început să conştientizeze importanţa investiţiei în cercetare. În acest an Sysgenic Consult a obţinut atestarea companiei pentru activitatea de R&D. “Politica Sysgenic Consult pe R&D vizează identificarea şi derularea unui număr mai mare de proiecte în parteneriat cu entităţi care desfăşoară activităţi de R&D, diseminarea rezultatelor activităţii de R&D şi creşterea cu un procent de peste 100% a standardului de performanţă în următorul proces de reatestare, respectiv: Standardul de performanţă pe criterii primare, Standardul de performanţă criterii secundare, Prestigiul profesional. Până în prezent bugetul alocat pe R&D de către Sysgenic Consult este de până în 10%. În cadrul politicii de R&D a Sysgenic Consult este prevăzut şi un program de pregătire permanentă a specialiştilor noştri prin participarea la conferinţe şi certificarea cunoştintelor prin cel puţin un curs de specializare anual”, ne-a informat dr. Ileana Elena-Anca (foto), director executiv Sysgenic Consult.



„Peste 40% dintre IMM-urile româneşti sunt inovative”

Desi Institutul Naţional de Statistică arată că mai puţin de 5% din firmele româneşti sunt inovative, Ana Maria Onu (foto), directorul Departamentului Proiecte al Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii(INIMM), consideră că acest procent este subiectiv, pesimist şi nu reflecta realitatea. „În primul rând inovarea este un proces complex şi dinamic, destul de greu de cuantificat. Conform OECD (manualul de la Oslo), inovarea este definită ca fiind procesul global de creativitate tehnologică şi comercială, transferul unei noi idei sau a unui nou concept, până la stadiul final al unui nou produs, proces sau activitate de service acceptate de piaţă. Instituţiile UE definesc inovarea ca reprezentând conversia unor noi cunoştinţe în beneficii economice şi sociale, ca rezultat al unor interacţiuni complexe între numeroşi actori în cadrul unui sistem, constând într-un mediu (local, naţional, regional) format din firme, institute de cercetare, finanţatori precum şi reţele prin care toţi aceştia intră în contact. În virtutea acestor concepte, cu siguranţă că mult mai mult de 5% din IMM-urile româneşti sunt inovative. Din punct de vedere statistic, luând în considerare cei mai uzuali indicatori ai inovării în firmă, peste 40% din IMM-urile româneşti sunt inovative, fapt confirmat de sondajele realizate de INIMM.”
Există desigur IMM-uri inovative, pe care le regăsim în proiecte FP6, FP7, CEEX, la saloanele de inventică, în Topul anual al firmelor private. Să nu pierdem totuşi din vedere faptul că aplicarea de tehnologii avansate sau dezvoltarea de noi tehnologii sunt procese costisitoare, la care au acces un număr limitat de IMM-uri, mult mai mic decât media europeană.
În opinia doamnei Ana Maria Onu, IMM-urile au conştientizat importanţa investiţiei în R&D, „dar funcţionarea lor presupune, 50% eforturi de supravieţuire în hăţişul taxelor, impozitelor, legislaţiei lacunare şi instabile, 40% eforturi de funcţionare propriu – zisă şi de dezvoltare a activităţii şi abia 10% eforturi creative, apetit pentru informare, noutate. Este o problemă de prioritate...”


Alexandru Batali



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite