Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Universităţi - Întreprinzători, un mariaj nesatisfăcător?

23 Iulie 2008



În prezent universităţile nu acordă suficientă importanţă veniturilor provenite din cercetarea pentru mediul privat, cifrele arătând că veniturile atrase de acestea din fonduri publice sunt de sute de ori mai mari decât cele atrase din colaborări cu mediul privat. De amble părţi există explicaţii fundamentate, precum şi soluţii de ieşire din impas.


„Parteneriatul universitate-companie privată în zona cercetării ştiinţifice nu are un cadru bine precizat. Companiile preferă soluţii imediate, la cheie, uneori foarte scumpe şi nebazate pe o finanţare pe termen mediu şi lung în cercetare şi astfel universităţile nu sunt preferate în contracte şi proiecte directe. Ca măsuri de remediere se întrevăd: realizarea de acorduri ferme, cu reguli precise de susţinere a cercetării în facultăţi prin atragerea timpurie a studenţilor în activităţi practice, acordarea de burse de cercetare, susţinerea cercetării prin taxe obligatorii pentru companiile private cu potenţial financiar, realizarea unor centre de formare pentru cercetători în facultate şi atragerea absolvenţilor pe proiecte de interes şi complexitate pentru utilizator”, consideră prof. dr. ing. Dumitru Popescu, Decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.


La rândul său, Nicolae Vasile, Vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti(foto), priveşte situaţia dintr-un alt unghi: “Un contract tipic de la bugetul statului este în jur de o jumătate de milion de euro. O fabrică, dacă îţi dă un contract similar, îţi cere să îi faci ceva certificat, funcţional, pregătit să intre în fabricaţie, Ori comenzile de la stat nu cer aşa ceva. În aceste condiţii este clar că pentru aceeaşi sumă este aleasă calea mai uşoară… Pe de altă parte directorul de proiect din contractele bugetare poate fi plătit cu până la 4300 de euro pe lună. Nu văd o firmă privată dispusă să plătească un cercetător cu această sumă. În momentul de faţă am putea spune că sistemul şi-a văzut doleanţele împlinite la nivel de bani şi salarii, şi ar trebui să intre perioada de axare pe rezultate.
Dacă finanţarea bugetară a mers o bună perioadă de timp pe finanţare de subzistenţă, în ultimii ani a crescut, ajungand la 0,7% din PIB în 2008. În aceste condiţii, deja problema nu mai este de subzistenţă. Sunt sume şi proiecte mari, iar cei care le preiau trebuie să se gândească mai serios şi la rezultate. Şi universităţile ar trebui să genereze nişte tehnologii, nişte produse cu impact economic, nu numai nişte studii şi articole. Universităţile şi institutele nu se omoară dupa contractele cu fabricile pentru că acestea cer mult mai mult decât cere statul, au pretenţii şi exigenţe mult mai mari. Schimbarea ţine de evoluţie, de conştiinţă, de dezvoltarea unui alt tip de mentalitate.”

Modelul Facultăţii de Automatică
Există totuşi şi modele pozitive în ceea ce priveşte cercetarea universitară şi parteneriatele cu întreprinzătorii. Facultatea de Automatica şi Calculatoare din Bucureşti dispune de laboratoare moderne, dotate cu echipamente de ultimă generaţie, care permit desfăşurarea activităţilor de cercetare şi de pregătire didactică. Multe dintre aceste laboratoare au fost realizate ca rezultat al colaborarii cu institute de cercetare şi companii de profil din ţară: IBM, HP, Compaq, Cisco, Oracle, Motorola, Siemens, Microsoft, Q’Net, UTI, Asti, Earts etc. Studenţii cu rezultate foarte bune pot participa la contractele de cercetare ale cadrelor didactice, au ocazia de a efectua stagii şi îşi pot pregăti proiectul de diplomă în centrele şi laboratoarele de cercetare existente în facultate sau la diferite universităţi europene.
La nivelul facultăţii au existat proiecte cu beneficiar direct din mediul industrial, ca Sidex Galaţi sau Rafinăria Dărmăneşti, ALRO şi Radet. Cele mai importante colaborări, a căror valoare se ridică la peste 180 miliarde lei în 2007, se derulează cu firmele IBM, ORACLE, HP, UTI, ASTI SA, Digital Control, Teletrans, Radet, sau cu centre de cercetare ca IPA şi ICI Bucureşti. În ultima perioadă relaţia de cercetare cu mediul industrial a fost transferată pe proiecte cu finanţare publică, în regim de parteneriat. Există peste 10 astfel de proiecte în parteneriat care acoperă 30% din totalul veniturilor pe cercetare la nivel de facultate.
Mai mult, un Centru de Transfer Tehnologic este prevăzut şi proiectat pentru anii 2010-2012 la nivelul UPB şi Guvernamental. Acest centru urmează să adune cei mai buni absolvenţi din facultate, cei care vor alege calea studiilor avansate şi cercetării de înalt nivel, şi să răspundă exigenţelor şi pretenţiilor europene şi mondiale.


Alexandru Batali



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite