.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Renaşterea unui domeniu high-tech în România? Institutul de Microtehnologie - 15 ani de activitate
IMT (Institutul de Microtehnologie) a fost înfiinţat la 23 iulie 1993, prin Hotărâre de Guvern, ca unitate în subordinea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (MCT). IMT a apărut prin transformarea Centrului de Microtehnologie (CMT, 1991), care la data aceea gestiona deja (pe baza unui contract, reziliat în 1997) cea mai importantă parte (procesele tehnologice şi proiectarea asistată de calculator) din întreprinderea Microelectronica S.A.
În noiembrie 1996 a apărut o nouă Hotărâre de Guvern, prin care IMT fuziona cu ICCE (Institutul de Cercetare pentru Componente Electronice) şi devenea institut naţional, sub denumirea de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucureşti). IMT a fost reacreditat ca institut naţional în 2001 şi în 2008 (detalii pe site-ul www.imt.ro). Din punct de vedere istoric, este interesant că dacă ICCE (la început «centru») ar fi supravieţuit ca atare, în momentul de faţă ar fi putut sărbători patru decenii de existenţă. De fapt, conferinţa ICEE (denumită CAS), devenită pe parcurs internaţională şi ulterior «moştenită» de către IMT, a apărut exact acum treizeci de ani şi ediţiile ei anuale s-au desfăşurat neîntrerupt. În legătură cu apariţia CMT (ulterior IMT) mai menţionam faptul că termenul de «microtehnologie» a fost sugerat de către Preşedintele de atunci al Academiei Române (Mihai Drăgănescu). Din 1991 şi până în prezent, directorul (directorul general) al CMT, IMT, IMT-Bucureşti a fost autorul prezentului articol.
IMT este situat pe platforma industrială de la Băneasa, unde a fost localizată industria de semiconductori din România. Până în 1990 această industrie a funcţionat din plin. Declinul a început, în mod paradoxal, cu cea mai performantă dintre fabrici, Microelectronica S.A., şi a fost provocat de desfiinţarea CAER (sper că cititorii îşi mai amintesc ce reprezintă aceste iniţiale). Fabrica funcţiona într-un sistem care asigura întreprinderii româneşti proiecte, semifabricate, piaţă etc., sistem care a dispărut brusc. Este interesant că politica CMT şi apoi a IMT a ţinut seama de ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul fostei RDG (Republica Democrată Germană), imediat după înglobarea acesteia în RFG. Singurul lucru care s-a putut face în România a fost acela de a reorienta cercetarea din zona semiconductori şi microelectronică spre ceea ce se numea tehnologia microsistemelor sau MEMS (microtehnologii), în prezent micro-nanosisteme (micro şi nanotehnologii). Acesta este “modelul german”, aplicat din 1994 şi în programele cadru ale UE. Din 1993 România are în toate planurile (programele) de cercetare-dezvoltare o tematică de “microtehnologii”, ulterior de micro-nanotehnologii. La nivelul PNCDI II (PN II), de tematică “micro-nano” (corelata cu PC7) beneficiază mai multe unităţi de cercetare şi firme, din diverse domenii, ceea ce demonstrează că domeniul (caracterizat de cercetare multidisciplinară şi aplicaţii variate) a evoluat şi la noi în ţară. De asemenea, sistemul de organizare cu “institute naţionale”, amintind de institutele “non-profit” tip Fraunhofer din Germania a fost şi el benefic.
Sunt puţine de spus însă despre politica industrială a României în domeniul semiconductori – microelectronică, în anii ’90. “Boom-ul” mondial din anii 1993-’95 nu a lăsat nici o urmă în România. Specialiştii din domenii, câţi nu au emigrat, sunt regrupaţi astăzi în IMT, în învăţământul superior, dar şi în numeroase firme private, unele extensii ale unor companii importante pe plan mondial. Actualul Minister al Economiei şi Comerţului direcţionează colaborările internaţionale spre IMT, ca un semn că acesta din urmă are deschidere industrială în domeniu.
Prezentul IMT
Nu vom rememora aici principalele etape din istoria IMT. Ne vom referi exclusiv la momentul 2008, care este caracterizat de dou[ aspecte importante. Primul este legat de darea în funcţiune a unor noi facilităţi experimentale, grupate în centrul de servicii tehnologice IMT-MINAFAB. Al doilea este legat de participarea la Programul Cadru 7 al UE (PC 7).
Facilitatea IMT-MINAFAB (IMT facility for MIcro and NAno FABrication) este una dintre puţinele disponibile în noile state membre ale UE. Ea este într-un amplu proces de dezvoltare, care se va finaliza în 2010. Resursele accesibile în acest moment partenerilor IMT şi în primul rând firmelor găzduite în parcul ştiinţific MINATECH-RO sunt exemplificate de către fotografiile de mai jos: (a) imagine din camera albă clasa 1000, inaugurată recent şi (b) staţia de nanoinginerie.
Participarea largă a IMT în diverse tipuri de proiecte din PC 6 a creat premizele unei implicări mai profunde a institutului în proiecte de cercetare ambiţioase din PC7, în consorţii puternice, care includ firme private (a se vedea şi Centrul de excelenţă finanţat de UE şi prezentat într-un număr anterior al revistei). Aceste proiecte sunt prezentate succint în continuare.
Laboratorul RF MEMS din IMT este partener în proiectul STREP din FP7-ICT/2007, Nr. 224101, denumit “Enabling MEMS-MMIC technology for cost-effective multifunctional RF-system”, acronim MEMS-4-MMIC (2008-2011). Coordonatorul proiectului este IMST GmbH Germania, iar partenerii sunt FOI Suedia, VTT Finlanda, OMMIC Franţa, SAAB Microwave Systems Suedia, IMT România şi IEMN Franţa. Proiectul are ca scop dezvoltarea circuitelor integrate monolitice de microunde, cu suportul noilor tehnologii de tip MEMS. Grupul din IMT va avea un rol important în proiectarea şi caracterizarea antenelor şi reţelelor de antene pentru 24 şi 77 GHz în tehnologie LTCC (Low Temperature Cofired Ceramic - tehnologie pe substrat ceramic, cu multiple straturi, procesate termic, simultan, la temperatură joasă). Aplicaţiile ţintă sunt radare anticoliziune şi platforme mobile pentru comunicaţii prin satelit.
Laboratorul de Microfotonică este partener în proiectul integrat STREP din FP7-ICT/2007, “Flexible Patterning of Complex Micro Structures using Adaptive Embossing Technology” (FlexPAET) Contract nr 214018 (2008-2011), aria tematică FP7 NMP-2007-3.5-2, Production technologies and equipment for micro-manufacturing. Coordonatorul proiectului este Fraunhofer Institut für Produktionstechnolgie (IPT)- Aachen Germania. Partenerii sunt: Oy Modines Ltd. (Finlanda), Zumtobel Lighting GmbH (Austria), Commissariat a l ’energie atomique-CEA (Franţa), Gaggione SAS, Franţa, EitzenbergerLuftlagertechnik GmbH (Germania), JOHANN FISCHER ASCHAFFENBURG Präzisionswerk GmbH & Co. KG(Germania), Datapixel S.L. (Spania), Innovalia (Spania), Temicon GmbH (Germania), IPU (Danemarca), IMT (România), Fundacio Privada Ascamm (Spania). Proiectul are ca scop dezvoltarea unui proces tehnologic flexibil şi ieftin, bazat pe tehnici de replicare pe arii mari a unor microstructuri, pentru fabricarea pe scară largă a elementelor optice difractive. IMT va participa la proiectarea structurilor, dezvoltarea unor algoritmi pentru controlul şi optimizarea procesului, caracterizarea proceselor şi structurilor.
Laboratorul de caracterizare microfizică şi nanostructurare din IMT este partener în proiectul STREP din FP7-ICT-2007-1 “Carbon nAnotubeTechnology for High-speed nExt geneRa-tion nano-InterconNEcts”, acronym CATHERINE. Proiectul este condus de: Consortio Sapienza Innovazione (Italia), iar parteneri sunt: Universitatea “La Sapienza” (Roma, Italia), Universitatea din Delft (Olanda), Universitatea “Paul Sabatier” (Toulouse, Franţa), Universitatea din Salerno (Italia), LU-CFI (Letonia), IMT-Bucureşti, România), FOI (Suedia), INFN (Italia), Philips (Olanda) şi Smoltek AB (Suedia). Scopul proiectului este dezvoltarea de nanointerconexiuni cu nanotuburi de carbon, destinate înlocuirii conexiunilor clasice din circuitele integrate. IMT va contribui la realizarea unor structuri test destinate măsurării caracteristicilor electrice de înaltă frecvenţă ale nanointerconexiunilor şi la caracterizarea FEG-SEM şi SPM a materialelor şi structurilor implicate în proiect.
Acad. Dan Dascalu (dan.dascalu@imt.ro)
Director General
INCD-Microtehnologie
Parerea ta conteaza: 
UE accelerează inovarea. Ce face România?
