Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Diaspora ştiinţifică va revitaliza cercetarea românească

25 Octombrie 2008



Oamenii de ştiinţă români devin o comunitate fără graniţe, cu interese şi direcţii de acţiune comune. Primii paşi fermi în acest sens au fost reuşiţi în urma organizării, de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Cancelaria Primului-Ministru şi Academia Română a conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică Românească”. Strângerea relaţiilor cu cercetătorii români din străinătate a fost principalul scop al celui mai important eveniment ştiinţific al anului şi, totodată, un demers ce se va împlini treptat, atât prin reluarea anuală a acestei manifestări şi invitarea de noi cercetători de elită, cât şi prin înfiinţarea unor forumuri permanente de discuţii şi informare. Finalmente, cei aproximativ 450 de cercetători români şi din comunităţile existente în 19 ţări, în general oameni de ştiinţă recunoscuţi internaţional, care lucrează în universităţi şi institute de prestigiu, vor urmări stabilirea de colaborări internaţionale inter şi trans-disciplinare şi vor încerca să facă cât mai vizibile rezultatele cercetării ştiinţifice româneşti.


Acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române, prof. dr. Anton Anton, Preşedintele ANCS şi Jose Manuel Silva Rodriguez, director general al direcţiei de cercetare a CE

Preşedintele ANCS, Anton Anton, a întărit această idee în deschiderea Conferinţei: “A fost o vreme în care ne plângeam că ne pleacă creierele. Astăzi tinerii noştri cercetători pot merge să se specializeze în foarte multe locuri şi prin intermediul diasporei ştiinţifice româneşti. Acestor oportunităţi de împlinire profesională li se adaugă şi cele financiare. Există programe de reintegrare, 50 de tineri cercetători au revenit în ţară anul acesta... Nu ne-am propus însă la acest eveniment să discutăm despre întoarcerea obligatorie a cercetătorilor în ţară. Dorim să stabilim parteneriate cu aceştia; ei să lucreze împreună cu cercetătorii din România şi, în acest mod, să îmbogăţim activitatea ştiinţifică din România şi să creştem, pe de altă parte, vizibilitatea internaţională. Am ajuns în etapa de impunere a unei calităţi în cercetarea ştiinţifică românească. Împreună trebuie să limpezim apele în cercetarea românească, să promovăm valorile şi să stopăm impostura!”
La rândul său, Alexandru Aldea, vicepreşedinte ANCS, apreciază că problema principală a cercetării rămâne resursa umană. Pentru a întări resursa umană, numeric şi calitativ, trebuie să apelăm la Diasporă. Dispunem la ora actuală de finanţare pentru domeniul cercetării şi de echipamente adecvate, ceea ce creează premisele unei colaborări susţinute între cercetătorii din ţară şi cei din Diaspora. “

„Colaboraţi cu noi! Avem ce ne trebuie în ţară!”
Acesta este mesajul pe care l-a transmis cercetătorilor din Diaspora Alexandru Aldea. Vicepreşedintele ANCS a menţionat că există proiecte pentru infrastructură de cercetare (numai la începutul lunii septembrie au fost semnate 20 de contracte pentru astfel de proiecte, cu finanţare europeană, a căror valoare variază între 3 şi 24 de milioane de euro), fapt ce poate stimula revenirea în ţară a cercetătorilor din Diaspora, precum şi stabilirea de colaborări cu cercetătorii din ţară.

Cum transformăm pierderea (Brain Drain) în câştig (Brain Gain)
Începută ca migraţie de refugiu în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, migraţia minţilor luminate, fenomen cunoscut sub numele de brain drain (exodul creierelor) s-a accentuat semnificativ pe fondul globalizării. Termenul de brain drain a început să fie înlocuit cu cel de brain circulation şi, în ultimă instanţă, cu termenul de brain gain pentru ţările care valorifică aceste oportunităţi. În România, în ultimii ani, s-au făcut demersuri de conştientizare a acestei posibilităţi, în condiţiile în care pierderile determinate de migraţie sunt numeroase.

Preşedintele Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc, a prezentat soluţiile acestui fenomen imposibil de stopat şi a arătat cum pierderea poate deveni un câştig: “O primă variantă este cea a neintervenţiei statului, care nu poate controla acest proces, idee susţinută doar de ţările beneficiare. Altă soluţie vizează măsuri de reducere a emigrării, prin îngreunarea plecării din ţară şi măsuri stimulatorii, de recuperare a capitalului uman. A treia soluţie se referă la măsuri compensatorii pe care ţările beneficiare ar trebui să le plătească ţărilor de origine a specialiştilor. A patra opţiune şi cea mai realistă este opţiunea Diaspora, ce urmăreşte conlucrarea specialiştilor din ţările de origine cu cei din Diaspora, dispuşi să colaboreze şi să sprijine formarea unor reţele în diverse domenii şi să sprijine ţara de origine pentru implicarea în proiecte internaţionale. Potrivit acestei concepţii, migraţia specialiştilor nu mai reprezintă neapărat o pierdere (brain drain), ci poate fi transformată într-un un câştig (brain gain) pentru ţara de origine. Sunt create astfel reţele integrate ce oferă posibilitatea transferului de cunoştinţe. Până în prezent 40 de ţări aplică cu succes acest plan.”
Prin organizarea evenimentului s-au creat astfel o parte din premisele necesare colaborării cercetătorilor români cu colegii din Diaspora, pentru ca brain drain să se transforme în brain gain.

Pe urmele Spaniei, Portugaliei şi Greciei
Prezent la Conferinţă, unul dintre cei mai importanţi membri ai managementului cercetării europene, Jose Manuel Silva Rodriguez, director general al direcţiei de cercetare a Comisiei Europene, a afirmat că cercetarea românească trece acum printr-o perioadă similară cu cea traversată de Spania, Portugalia şi Grecia în urmă cu 20 de ani.
“În momentul în care au devenit state membre ale UE, cercetarea ştiinţifică din aceste ţări se afla într-un stadiu asemănător cu cel în care se află acum România. În câţiva ani, mulţumită organizării şi utilizării eficiente a programelor şi fondurilor structurale, aceste ţări au reuşit o evoluţie extraordinară. Nu văd nici un motiv ca acest scenariu să nu se deruleze şi în cazul României, mai ales că există acum în cadrul fondurilor structurale prioritatea şi atenţia deosebită acordată acum CDI.”
Jose Manuel Silva Rodriguez a subliniat că Diaspora ştiinţifică are potenţialul de a sprijini creşterea cercetării româneşti: “Există motive istorice şi structurale care au stat la baza dezvoltării unei puternice diaspore ştiinţifice româneşti. În contextul modernizării şi internaţionalizării cercetării româneşti, existenţa diasporei ştiinţifice este un atu extraordinar. Cercetătorii români pot contribui în mod eficient la acest proces, ei sunt sursă de experienţă şi cunoaştere, puncte de contact în Europa şi în lume, parteneri în consorţiile mondiale de cercetare.”

Caseta

“România este pregătită să facă faţă provocărilor evoluţiei spre societatea cunoaşterii. Principalele instrumente financiare, cele actuale şi cele de perspectivă, susţin acest efort şi există posibilităţi reale de a asigura o conexiune eficientă cu Diaspora ştiinţifică. În cele două zile în care s-au desfăşurat work-shop-urile exploratorii au scos în evidenţă dorinţa noastră şi a colegilor noştri din străinătate de a colabora. Sunt convins că această dorinţă se va materializa în proiecte comune, în beneficiul cercetării, în beneficiul României. Împreună putem să asigurăm formarea resursei umane pentru cercetare în România şi să valorificăm eficient infrastructura pe care o avem. Învăţământul românesc are create, prin împrumuturi de la Banca Mondială, 34 de baze de cercetare cu utilizatori multipli, în care am investit 50 de milioane de dolari. La nivel naţional am dezvoltat 37 de platforme de cercetare interdisciplinară, laboratoare în valoare de 50 de milioane de euro. Împreună cu Diaspora putem să îmbunătaţim ce am creat până acum şi să realizăm poli de excelenţă în cercetarea românească.” Prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, preşedinte CNCSIS

Diaspora ştiinţifică a venit cu idei şi sugestii
Discuţiile libere au avut o cromatică a ideilor în tonuri vii, compusă din sugestii bogate, critici constructive ori aprecieri referitoare la sistemul CDI din România. Fundamentală mi s-a părut dorinţa de implicare, de participare la o misiune comună. Opiniile celor mai activi oameni de ştiinţă, exprimate pe parcursul Conferinţei, pledează în acest sens din plin.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite