Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Traian (Dorin) Mihu - ani, oameni, fapte (III) - perioada 1990-2008

28 Noiembrie 2008



(urmare din numărul trecut)


Primele licitaţii de după revoluţie

“Noi am participat prima dată la două licitaţii, în asociere cu IBM, pe teme de informatizare, pe care le-am pierdut, una la Ministerul Învăţământului şi alta la Romtelecom, care era atunci al statului român. Am avut chiar sprijinul preşedintelui Iliescu, un vechi apropiat al Fabricii de calculatoare încă dinainte de 89. Cu toate acestea, fiind aici la porţile Orientului, licitaţiile le-au câştigat unii de care nu ştia nimeni,” povesteşte Mihu.


În primul an după revoluţie a fost înfiinţată Agenţia pentru Informatică de pe lângă Guvernul României, şeful acestei agenţii fiind profesorul Mircea Petrescu. Au fost date atunci o serie de hotărâri de guvern pentru realizarea unor sisteme informatice la nivel naţional. Printre cele 5 sisteme care se aveau în vedere a fost şi cel pentru evidenţa populaţiei, care la vremea aceea încă se mai ţinea pe cartonaşe, cu date limitate de suprafaţa cartonaşului, numărul acestora fiind egal cu populaţia fiecărei localităţi sau arondate unei secţii de poliţie.


Astfel că am participat la o nouă licitaţie, organizată de Ministerul de Interne, Direcţia de evidenţă a populaţiei, la care mai erau înscrişi competitori de marcă precum IBM şi încă alte 3-4 mari companii internaţionale. Fabrica de Calculatoare a participat in asociere cu un partener din Israel, aceştia fiind consideraţi experţi în evidenţa populaţiei, datorită condiţiilor istorice şi fluxurilor mari de imigranţi pe care le avuseseră în ultimele decenii, lucru care s-a dovedit inspirat şi decisiv în câştigarea licitaţiei, cu o valoare de 32 milioane USD. Relatând despre acest proiect deosebit, la care s-a lucrat 4 ani, domnul Mihu a mai menţionat că “a fost dimensionat pentru o populaţie de 50 de milioane de locuitori, luînd în calcul diaspora, Basarabia, perspectiva demografică pe câteva decenii şi chiar evidenţa decedaţilor care figurau în înregistrările pe hârtie. Erau 3 locuri în care se adunau informaţiile: la circa de poliţie de care aparţinea cetăţeanul, apoi acestea se centralizau la nivel de judeţ şi mai departe la Bucureşti. Viteza de actualizare a înregistrărilor din teritoriu către capitală depindea de nivelul tehnologic al transmisiilor la nivelul acelor ani 1993-1994. O problemă ne-a creat-o “tranziţia”, adică o perioadă de 3-4 ani în care în sistemul informatic s-au încărcat de pe fisele de carton datele populaţiei. Nou nascuţii erau înregistraţi direct în sistemul informatic. Cam prin 1998, practic sistemul informatic a preluat complet evidenţa populaţiei. Sistemul
s-a dovedit deosebit de fiabil şi performant, pentru că funcţionează şi azi în condiţiile cele mai bune: în orice moment sunt accesibile datele publice ale oricărui cetăţean al României.”



Firmele lui Dorin Mihu


Imediat după 1989, Dorin Mihu a înfiinţat două societăţi mixte: Forte Computers (cumpărată de Siemens în 2004) şi Laser Computers (lichidată prin 1994) şi de asemenea, a început tratativele cu firma Telrad din Israel pentru crearea societăţii Felix Telecom ca producător de centrale telefonice electronice după licenţă Nortel. Contractul de societate pentru Felix Telecom a fost încheiat în 1992, la câteva zile după invazia irakiană în Kuveit. “Ca fapt divers, povesteşte Mihu, după cca o lună, dl. Irinel Columbeanu, al cărui tată era secretar general al Guvernului, mi-a propus să ne asociem cu Alcatel pentru a produce centrale telefonice, ceea ce pentru mine nu mai era posibil, pentru că deja bătusem palma cu Telrad. Aşa se face că Alcatel a ajuns la Timişoara în loc să fie la Fabrica de calculatoare din Bucureşti”.


Acţionariatul la Felix Telecom a fost iniţial: Telrad 55%, FCE 25%, BRCE 10%, TERRA 5% (o întreprindere de comerţ exterior) şi Teleconstrucţia 5% (singura societate de reţelistică la acea dată). BRCE şi TERRA au fost cooptate în acţionariat în ideea de a avea un sprijin în schimbul valutar necesar si pentru activitatea de import-export. Societatea s-a confruntat cu mari probleme în primii ani de funcţionare, atât datorită modului în care fusese constituită cât şi inflaţiei mari din acea perioadă Capitalul varsat era de 1,3 milioane USD dar din partea Telrad de 0,7 mil. USD doar 5% erau bani, restul fiind produse la un preţ supraevaluat. Practic, participaţia Telrad în produse, de 0,7 milioane USD reprezenta o valoare reală de maxim 150.000 USD. Nici banii depuşi în bancă de ceilalţi parteneri romani nu au fost mai cu noroc: până la primul bilanţ trimestrial al Felix Telecom suma se depreciase cu 30% datorită inflaţiei. A fost o perioadă grea din toate punctele de vedere. Pe piaţă exista competiţia unor grei precum Alcatel, Siemens, Ericsson în timp ce de Telrad şi Nortel nu se prea ştia.


Evoluţia companiei Felix Telecom


Felix Telecom şi-a început activitatea în 1992 cu cca 30 de oameni aduşi de la FCE, specialişti de înaltă ţinută profesională. S-a început cu centrale mici, proiecte ale lui Telrad, partenerul israelian, apoi ABX-uri, centrale de instituţie, mai mari, care erau fabricate sub licenţă Nortel.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite