Revista >> Februarie 2009 [Nr. 112] >> Lumea Geospatiala

Proiect GIS pentru atragerea turiştilor

Luiza Sandu

26 Februarie 2009

Consiliul Judeţean Mehedinţi, în parteneriat cu Primăria Kladovo din Republica Serbia şi cu Asociaţia SPEO ALPIN MH, a implementat între septembrie 2007-noiembrie 2008 proiectul RO2005/017-538.01.01.11 - Digital world – support for joint promotion of tourist attractions on both sides of the Danube” – harta virtuală inteligentă, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul de vecinătate România-Serbia 2005.

Două din motoarele importante care au generat iniţiativa sunt încurajarea turismului local şi identificarea oportunităţilor de afaceri şi atragerea investitorilor pentru dezvoltarea infrastructurii şi a economiei zonei.
Prin modernizarea centrelor de informaţii turistice din România şi Serbia, proiectul vizează creşterea numărului de turişti din cele două ţări, dar şi a numărului turiştilor străini. Promovarea potenţialului turistic al zonei şi oferirea unor servicii moderne de orientare a turiştilor sunt două dintre metodele alese.

De ce un parteneriat cu regiunea Kladovo din Serbia?
„Drobeta Turnu-Severin şi Kladovo sunt un exemplu pozitiv de colaborare pe graniţă şi Dunăre, Consiliul Judeţean Mehedinţi şi municipalitatea Kladovo având deja implementate în parteneriat proiecte de cooperare transfrontalieră”, precizează Amalia Vişan, Consiliul Judeţean Mehedinţi.

Aplicaţia a fost creată în primul rând pentru informarea turiştilor care doresc amănunte despre programul de vizitare al unor obiective turistice, trasee către diverse obiective, locuri de cazare etc. Un alt obiectiv al hărţii publice inteligente constă în oferirea unui mijloc gratuit de promovare a serviciilor diferitelor companii şi instituţii implicate în deservirea turiştilor, dar şi o sursă centralizată de informaţii corecte şi actualizate pentru cei care doresc să investească în astfel de servicii în regiunea Mehedinţi-Kladovo.

Ce înseamnă harta inteligentă?
Amalia Vişan afirmă că site-ul nu este echivalentul unui simplu ghid turistic, aceeaşi interfaţă deservind mai multe tipuri de utilizatori.

„Am încercat să oferim o interfaţă cât mai intuitivă (disponibilă atât în română, cât şi în engleză şi sârbă) tocmai pentru a fi uşor de utilizat atât de către turistul obişnuit, cât şi de prestatorul de servicii care doreşte să îşi promoveze serviciile prin intermediul sitului, dar şi pentru potenţialul investitor care doreşte informaţii economice relevante pentru studiile de fezabilitate. Din aceeaşi hartă, prin selectarea locaţiei de interes şi alegerea funcţiei dorite, poţi după caz, fie să consulţi datele dorite (dacă eşti turist), fie să le introduci (cazul firmelor de servicii), fie să le analizezi (dacă eşti investitor). Un alt diferenţiator faţă de simplele hărţi turistice existente pe web la ora actuală sunt funcţiile suplimentare oferite de site-ul nostru: măsurarea distanţei, introducerea de marcaje grafice, trimiterea automatizată prin e-mail a rezultatului analizelor etc.”, mai spune reprezentanta Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Probleme de implementare
Cea mai mare consumatoare de timp a fost activitatea de selecţie şi filtrare a datelor obţinute şi a relevanţei acestora pentru vizitatori, spune Amalia Vişan. Problema a fost rezolvată datorită strategiei aplicate.

„Am încărcat în aplicaţie doar datele de interes turistic, astfel încât să nu existe un caracter prea general al informaţiei prezentate. Filtrarea şi clasificarea datelor pe categorii de interes a fost masiv influenţată şi de perspectiva investitorilor, cu care ne-am consultat îndeaproape în faza de analiză a proiectului. Ca urmare a standardizării pe categorii a obiectivelor, am reuşit să colectăm datele mult mai eficient, deoarece pe fiecare categorie au fost identificaţi responsabili. Aceştia culeg, introduc şi validează datele respective, ceea ce oferă posibilitatea unui control mai riguros al datelor introduse. O menţiune specială merită una din sursele principale de date, mai precis Proiectul Life Nature, la care Consiliul Judeţean Mehedinţi a fost partener, coordonat de doamna profesor universitar Maria Pătroescu, căreia îi şi mulţumesc public pentru ajutorul şi sprijinul deosebit acordat prin furnizarea bazei de date geospaţiale a parcului natural Porţile de Fier”, adaugă Amalia Vişan.

O altă problemă a fost integrarea în aceeaşi aplicaţie a unei multitudini de informaţii obţinute în formate foarte diferite între ele, atât rastru, cât şi vector, din România şi din Serbia.

„În depăşirea acestei etape, meritul principal revine echipei Intergraph Computer Services care, deşi nu era obligată prin contract să facă asta, a avut răbdarea să analizeze toate tipurile de informaţiii, să le structureze şi să identifice cele mai eficiente metode de prelucrare şi conversie, astfel încât rezultatul să fie o bază de date unitară”, explică Amalia Vişan.