Revista >> Februarie 2009 [Nr. 112] >> OSS

Cruciada mondială Open Source capătă amploare

Radu Ghitulescu

26 Februarie 2009

Ofensiva mondială nu se manifestă însă doar la nivel de intenţii, ci este demonstrată clar de cabinetele de analiză. Astfel, potrivit cabinetului Gartner, piaţa OSS mondială va produce beneficii de 6,4 miliarde de dolari în 2010. (În timp ce IDC preconizează că piaţa mondială a soluţiilor Linux va atinge valoarea 50 de miliarde de dolari în 2011). Conform studiului Gartner (realizat pe un eşantion de 274 de companii din Europa, America de Nord şi Asia şi dat publicităţii în noiembrie 2008), 85% din companiile din întreaga lume utilizează deja tehnologii OSS, restul de 15% preconizând implementarea acestui tip programe începând de anul acesta.

Un al studiu realizat de Forrester Consulting, comandat de Bull şi prezentat cu ocazia Open World Forum (eveniment desfăşurat la sfârşitul lui 2008), demonstrează că aplicaţiile OSS au devenit componente esenţiale ale aplicaţiilor critice, serviciilor şi produselor strategice pentru 45% dintre cele 132 de mari companii intervievate (studiul a fost finalizat în septembrie 2008). Concluzia studiului Bull-Forrester este fără echivoc: „Managerii nu mai pot neglija la ora actuală opţiunea Open Source!“. Un verdict a cărui pertinenţă este incontestabilă, mai ales în actualul context economic, când reducerea costurilor a devenit o prioritate.

Speranţe pe plan local
Deşi se poate observa o ofensivă mondială a utilizării sistemelor Open Source şi a susţinerii acestora prin iniţiative şi proiecte la nivel naţional, România nu pare să se înscrie în „cruciada OSS“.

Există numeroase iniţiative la nivel informativ, iar comunitatea OSS locală este destul de activă, însă proiectele implementate nu sunt foarte vizibile. De exemplu, pe site-ul www.osor.eu (extensie a actualului portal Open Source Observatory al Comisiei Europene), România nu este o prezenţă notabilă în ceea ce priveşte proiectele în sectorul public. (OSOR - Open Source Observatory and Repository -, este resursa de cod şi aplicaţii open source pentru organizaţiile din sectorul public, iniţiată de Comisia Europeană. Resursa se adresează sectorului public, oficialii CE dorind astfel să sprijine şi încurajeze numărul mare de proiecte Open Source, similare, derulate de organizaţii locale şi naţionale din Uniunea Europeană.)
Speranţe însă există. Lucian Savluc, unul dintre iniţiatorii şi organizatorii evenimentului eLiberatica (cel mai important eveniment al comunităţii OSS din România, aflat anul acesta la a treia ediţie, şi care se bucură de o largă participare internaţională), consideră că a sosit timpul ca Guvernul român să ia în considerare cu adevărat oferta Open Source şi Free Software (citat de site-ul amintit).

O poziţie optimistă, confirmată şi de Constantin Teodorescu, ex-secretar de stat MCTI, actualmente „Evangelist Open Source“, care susţine că foarte curând: „Criza financiară şi cea economică vor accelera promovarea utilizării soluţiilor OSS în sectorul public. Mă bucur că Guvernul a început să se uite la orice modalitate de reducere a costurilor. După ce rezolvă problema pensionarilor de lux, poate se ajunge totuşi şi la costurile licenţelor care sunt plătite an de an şi, poate, va ajunge şi la concluzia că de banii aceia mai bine plăteşti câteva zeci de firme româneşti să dezvolte soluţii open-source pentru administraţia publică, în loc să trimiţi valuta peste gard – a se citi graniţă – pentru un moft. Am întâlnit zeci de cazuri în care diverşi funcţionari publici refuzau folosirea Open Source pentru că «nu au meniurile în aceleaşi locuri cu care noi ne-am obişnuit», deşi recunoşteau că le oferă toate facilităţile de care are nevoie un funcţionar public normal.“

Ofertă limitată
Oferta Open-Source locală nu pare însă să fie însă una foarte bogată. Şi nici bine promovată. Dintre marii jucători care activează pe piaţa mondială în România sunt prezenţi doar câţiva, spre deosebire de „tabăra“ editorilor de soluţii proprietare, care are o majoritate covârşitoare. (Este adevărat, giganţi ai industriei IT precum IBM, Oracle sau Microsoft sunt implicaţi serios – dacă ar fi să luăm în calcul numai valoarea achiziţiilor făcute pe piaţa Free Software – în dezvoltarea şi promovarea acestui tip de aplicaţii.)

Există totuşi companii locale care susţin că au în portofoliu câteva zeci de implementări de soluţii bazate pe software Open Source. Sunt cazuri rare însă... Dar care, sub presiunea limitărilor financiare şi, poate, cu un sprijin oficial real, ar putea reprezenta un model de succes ce ar putea fi extins rapid.

„Firmele româneşti trebuie să poată oferi asistenţă pentru migrarea către OSS”
„Deocamdată încă nu se simte un interes major în direcţia utilizării aplicaţiilor Open Source din partea companiilor mici şi mijlocii, dar, pe măsură ce criza economică va avansa, interesul companiilor pentru scăderea costurilor va fi din ce în ce mai mare. (...) Esenţial este însă să existe şi ofertă, adică firmele româneşti care să fie pregătite să ofere asistenţă şi consultanţă pentru migrarea către soluţii Open Source. Am experienţa necesară şi am constatat că, atunci când oamenii pleacă la drum cu interes şi fără idei preconcepute, procesul de migrare decurge extrem de uşor, oamenii sunt încântaţi că descoperă un nou sistem. (...) Iar soluţiile Open Source au început să capete aerul acela serios care trebuie să dea încredere unui factor de răspundere şi să-l determine să încerce migrarea. E suficient să
comparăm soluţiile de acum 4 ani, de acum 8 ani, şi veţi vedea că lucrurile au evoluat extrem de mult.“

Constantin Teodorescu,
Evangelist Open Source

Serverele, primele în topul OSS
Conform unui studiu Gartner (prezentat în cadrul ultimei ediţii a eLiberatica), principalele domenii în care sistemele Open Source sunt utilizate în Europa de Est sunt:
- sisteme de operare servere;
- sisteme de management baze de date (DBMS);
- securitate;
- sisteme de operare desktop;
- IT operations management (administrare IT).
O ierarhie care se replică şi în România, potrivit lui Constantin Teodorescu, care precizează însă că: „Zona de servere este evident zona în care soluţiile Open Source îşi găsesc utilizarea cel mai rapid. Utilizarea sistemelor de management a documentelor accesibile printr-un simplu browser ar accelera adoptarea. Aplicaţiile web se scriu şi se întreţin mult mai simplu pe Linux, în Tomcat, JBoss, bazele de date PostgreSQL sunt extrem de solide şi performante, asa că este rolul firmelor care dezvoltă aplicaţii să împingă soluţiile FLOSS în piaţă.“