Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Legenda Meşterului Manole īn cercetarea romānescă: Guvernanţii au distrus azi ce au construit ieri!

26 Februarie 2009



• Oamenii de ştiinţă şi sistemul CDI, zidiţi de vii

Cercetarea redevine Cenuşăreasa guvernarii şi unul dintre cele mai afectate domenii de către criza economico-financiară. După ce zona R&D trecuse dinspre stadiul supravieţuirii spre o creştere organică, politicienii dinamitează construcţia ultimilor ani. Menit să aducă soluţii pentru rezolvarea inteligentă a celor mai diverse probleme de natură economică, domeniul se va chinui să supravieţuiască anul acesta în urma alocării a doar 0,18% din PIB, la nivel de bani însemnând, prin scăderea datoriilor, o diminuare cu aproximativ 60%, comparativ cu bugetul de anul trecut. În plus, reducerea este în contradicţie cu Strategia Lisabona asumată de ţările membre UE, care prevede creşterea alocaţiilor bugetare pentru cercetare la 1% din PIB până în 2010, dar şi cu Pactul pentru Educaţie şi Cercetare semnat de partide.


Bugetul alocat va ajunge numai pentru conservarea dotărilor de vârf obţinute în proiectele de până acum, pentru a păstra în ţară o parte a celor mai valoroşi cercetători şi pentru a respecta contractele semnate în ultimii ani cu diverse entităţi de cercetare din străinătate. “Pierderea completă a vizibilităţii ştiinţifice şi tehnice în plan internaţional va avea consecinţe negative imediate în plan economic şi politico-diplomatic, cu efecte care vor fi ireversibile în viitorul apropiat şi vor necesita plata unor costuri înzecite pentru relansare”, avertizează noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Gerard Jităreanu, fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole din Iaşi.


Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu,
preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

Exodul creierelor, capitol nou

Bugetul anemic va permite doar menţinerea pe linia de plutire a celor mai importante proiecte de cercetare, va duce la renunţarea multora dintre cele existente şi, implicit, va determina un exod al minţilor luminate. Această pierdere va veni în condiţiile în care resursa umană este cea mai valoroasă resursă din cercetare, iar România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de cercetători la mia de locuitori...
“Degeaba ai proiecte în stadii avansate, dacă nu ai cercetătorii valoroşi care să le ducă la bun sfârşit. Pe de altă parte, în cercetarea aplicativă ar fi bine să găsim un domeniu în care să ne impunem pe plan mondial”, consideră Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române.

Măsuri anticriză
O soluţie la situaţia de criză, subliniată în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi a României (CCIRB), a fost aceea ca entităţile de cercetare să nu mai solicite bani pentru proiecte, ci să vină cu cercetări noi care să ajute agenţii economici să-şi menţină activitatea pe timp de criză, soluţiile şi produsele noi dezvoltate în ţară fiind mai ieftine. Wilhelm Kappel, directorul general ICPE – CA, consideră că, dintr-o anumită perspectivă, o parte din rău poate fi spre bine: “Situaţia actuală este menită să ducă la o dinamizare a mediului de cercetare. Aşteptăm cât de curând momentul în care proiectele ICPE-CA vor aduce soluţii viabile care vor scoate din impas o parte a agenţilor economici prin calitatea şi preţul lor competitiv.”


Prof. dr. fiz. Wilhelm Kappel
Director General ICPE – CA

De altfel, şi CE recomandă ca fondurile pentru cercetare să fie îndreptate către proiecte adaptate la cererile actuale din piaţă, care să ajute la depăşirea crizei, fără a determina însă reducerea lor. “Guvernul nu ar trebui să strice un domeniu la care se lucrează de 18 ani şi care a început să funcţioneze bine de şapte, în contextul în care Cercetarea oferă soluţii la diferite probleme. Statul ar putea ajuta prin investiţii în noi energii verzi, care ar face propriile clădiri performante energetic şi ar ajuta şi la menţinerea domeniului cercetării. Se pot fabrica panouri solare cu mici modificări la utilajele deja existente, păstrând astfel locuri de muncă, taxele aferente la stat dar şi costurile mai mici din producţia internă”, propune Nicolae Vasile, vicepreşedinte CCIRB.

Pierderi de proiecte, inteligenţă şi credibilitate!
Pentru a avea o imagine cât mai clară a impactului negativ adus de reducerile bugetare, l-am abordat pe noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, domnul Gerard Jităreanu.

În contextul bugetului alocat, cum se va descurca cercetarea românească comparativ cu anul trecut?

- Bugetul alocat transmite un semnal negativ în sistemul cercetării prin imposibilitatea de a susţine priorităţile din strategia naţională. Diminuarea fondurilor va conduce la scăderea atractivităţii carierei în cercetare şi a încrederii într-o dezvoltare pe termen lung. Resursa umană va fi deturnată din cercetare, dezvoltare şi inovare şi se va orienta spre găsirea soluţiilor de părăsire a sistemuluă. Deşi vom avea în vedere asigurarea finanţării pentru stabilizarea tinerilor în activitatea de cercetare, vor rezulta şi numeroase disponibilizări, iar cei mai performanţi cercetători vor pleca în străinătate, accentuând efectul de “brain-drain”.

Care va fi lista restrânsă a priorităţilor pentru cheltuirea acestui buget?

Lipsa finanţării proiectelor de cercetare transformă investiţiile realizate deja în infrastructura de cercetare într-o irosire a resurselor financiare din capacităţi interne sau din fonduri europene. La nivelul propus al bugetului, nu poate fi vorba de o bună şi intensivă utilizare a echipamentelor existente, ci doar de eforturi pentru conservarea lor, ceea ce va duce automat la uzura morală a unor instalaţii performante în prezent.
Reducerea drastică a bugetului cercetării ce impact va avea asupra acordurilor deja semnate cu UE ?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite