Revista >> Februarie 2009 [Nr. 112] >> Telecomunicatii

Început de an dificil pentru telecomunicaţii

Luiza Sandu

26 Februarie 2009

În vederea elaborării unui punct de vedere care să satisfacă cerinţele Comisiei Europene, s-a decis ca M.C.S.I. să colaboreze cu Fabio Colasanti, directorul general al Directoratului pentru Societatea Informaţională şi Media.

Uite licenţa, nu e licenţa
În noiembrie 2008, ANC a pus în vânzare caietul de sarcini pentru procedura de selecţie comparativă de acordare a celor două licenţe de utilizare a frecvenţelor radio pentru servicii de comunicaţii electronice prin intermediul sistemelor de acces pe suport radio de bandă largă (BWA).

Caietul de sarcini a fost cumpărat de şase firme: Asesoft International, Comcore Management, Cosmote Romanian Mobile Telecommunications, Media Sat, RCS & RDS şi Vodafone România.
Pe 5 februarie 2009 s-a încheiat perioada în care se puteau depune ofertele pentru acordarea licenţelor. Nicio companie dintre cele şase care achiziţionaseră caietul de sarcini nu a depus o ofertă. Taxa de licenţă a fost stabilită la 7,5 milioane de euro.

„Din semnalele primite din piaţă rezultă că principala problemă a acestor frecvenţe este preţul, pe care operatorii îl consideră prea mare. Vom propune Guvernului scăderea taxei de licenţă şi vom relua procesul de acordare a acestor licenţe cât mai curand posibil”, a declarat preşedintele ANC, Liviu Nistoran.

Pe blogul personal, preşedintele ANC este extrem de sincer.
„Licitaţia de WiMax este un fiasco anunţat. Aveam mai mult decât o bănuială că o să o sfeclim. Cine mai dă pe seceta asta ditamai căruţa de bani, 7,5 milioane euroi!?”, se întreabă retoric Nistoran, adăugând că mai e o problemă şi anume că frecvenţa de 3,6-3,7 Ghz e una în care puţini fabricanţi fac echipamente şi care nu se prea mai întâlneşte prin alte ţări.

„Frecvenţa optimă este 2,5 Ghz şi pt. această frecvenţă marii vendori produc deja terminale de serie. Frecvenţa de 2,5 Ghz pe care s-au lansat deja operaţiuni comerciale în SUA şi Europa este însă blocată în România la Ministerul Apărării şi un Serviciu Special a pus ochii pe ea şi vrea nici mai mult nici mai puţin s-o palmeze pt. un, reţineţi, Wi-Max guvernamental! De parcă nu mai avem unul, cel la care Radiocom lucrează. Sunt câteva întrebări la care nu ştiu încă răspunsul: să încercăm să micşorăm preţul şi să mergem înainte? Cât ar fi preţul corect? 3 mil., 4 mil.? Să mergem pe 2,5 Ghz? Când am putea obţine 2,5-ul? etc.”, mai scrie preşedintele ANC pe blogul său.

Ce operatori au câştigat din portabilitate?
În noiembrie 2008, portabilitatea numerelor a devenit o realitate. Preşedintele ANC a estimat că în primii doi de la introducerea portabilităţii numerelor, în România se vor porta aproximativ 20-25% din numerele de telefonie mobilă.

„Dacă în primele două luni de la lansarea portabilităţii numerelor în România s-au portat, în medie, aproximativ 7.000 de numere pe lună, odată cu creşterea limitei de numere portate pe zi, pe parcursul celei de-a treia luni, s-au înregistrat peste 15.000 de noi numere portate, numărul total de portări realizate ajungând la începutul lunii februarie la 31.514”, a declarat Liviu Nistoran, preşedintele ANC.

Din numărul total de portări realizate, peste 26.000 sunt numere de telefonie mobilă, în timp ce în segmentul telefoniei fixe s-au portat peste 5.000 de numere.

În cazul telefoniei mobile, toţi cei cinci operatori au câştigat noi abonaţi în urma portării: Cosmote – 11.707, Vodafone – 7.328, Orange – 6.849, Telemobil – 211, RCS&RDS – 128.