.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
ANIS vrea transparenţă īn alocarea proiectelor publice
Iniţiativele recente ale guvernului: crearea unui Comitet pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, precum şi modificarea Legii achiziţiilor publice se bucură de întreg sprijinul industriei IT. Mai mult, ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, care reprezintă interesele acestei industrii) este dispusă la o implicare în definirea unei strategii naţionale, atât prin propuneri concrete, cât şi prin feedback, afirmă Liviu Dan Drăgan, preşedintele asociaţiei.
.jpg)
Liviu Dan Drăgan, preşedinte ANIS
„Asociaţia reprezintă interesele reale ale membrilor săi, iar transparenţa este unul dintre conceptele pe care le-am promovat de fiecare dată. Din punctul meu de vedere, cel mai constructiv lucru este să participi într-o competiţie pe care ai şanse să o câştigi pentru că doar existenţa acestor şanse stimulează cu adevărat inventivitatea. Mă aştept ca Guvernul Boc, prin noua Lege a achiziţiilor publice şi prin Comitetul pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, să inducă o stare de curăţenie şi transparenţă în achiziţiile şi derularea proiectelor publice. Acest comitet trebuie să evite, în principal, ca un request for proposal să fie părtinitor cu o anumită tehnologie sau un anumit vendor, pentru ca toţi să aibă aceleaşi şanse. Avantajul existenţei unui comitet este că un grup de oameni este întotdeauna mai greu de influenţat decât 1-2 persoane dintr-o instituţie publică“, consideră Liviu Dan Drăgan.
Noua Lege a achiziţiilor publice reduce termenele şi simplifică procedurile, dar întăreşte totuşi controlul asupra alocării fondurilor publice. Conform noilor norme, nicio licitaţie publică nu trebuie să dureze mai mult de 30 de zile. Au fost stabilite termene punctuale şi pentru soluţionarea în instanţă a contestaţiilor, pentru a se evita blocarea proiectelor pe perioade foarte lungi. Mai mult, a fost introdusă o taxă de timbru de 2% din valoarea proiectului pentru cei care contestă o licitaţie pentru a se evita „comportamentele prejudicioase“ ale unor companii care nu aveau nicio intenţie să câştige licitaţia, ci doar să blocheze procesele, cu speranţa că vor obţine anumite sume de bani din partea firmelor care erau clasate pe primele locuri. Pe de altă parte, Guvernul a înfiinţat „Comitetul pentru Promovarea Societatii Informaţionale în România“, al cărui scop este verificarea şi aprobarea bugetelor pentru proiecte publice în sectorul ITC, a căror valoare depăşeşte 100.000 de Euro.
Strategie şi legislaţie
Unul dintre rolurile Comitetului pentru Promovarea Societăţii Informaţionale va fi şi acela de a stabili dacă proiectele (caiete de sarcini, request for proposal) sunt în concordanţă cu strategia de informatizare a sectorului public definită de MCSI. Ministerul trebuie să definească această strategie cât mai repede, evident nu cu forţe proprii, ci cu implicarea unor oameni competenti sau chiar preluarea unor strategii similare din alte ţări. „Un minister nu trebuie să se bazeze doar pe funcţionarii pe care îi are intern, ci ar trebui să apeleze la resurse externe, consultanţi etc., mai afirmă Dan Liviu Drăgan. Responsabilitatea este a ministerului, însă ANIS poate da un feed-back valoros şi chiar să facă propuneri. Pe fondul unui an de criză, ar fi un dezastru lipsa acestui feed-back, deoarece riscăm să pierdem fondurile europene pentru proiectele publice. Din fericire, primele discuţii pe care le-am avut, mi-au creat impresia că ministrul este hotărât să schimbe unele lucruri relativ abandonate în ultimii ani.“
Strategia şi comitetul nu rezolvă însă toate aspectele unui proiect public. “Un rol important îl poate avea noua Lege a achiziţiilor publice, care trebuie să rezolve problema contestaţiilor depuse fără discernământ sau cu interesul real de a bloca un proiect. Pe baza contestaţiilor s-a putut face până acum un real şantaj cu efecte negative asupra derulării proiectelor. Contestaţiile sunt utile, dar dacă există intenţia unui blocaj situaţia trebuie evaluată diferit“, este de părere Liviu Dan Drăgan.
Proiecte pentru 2009
ANIS este coordonatorul participării româneşti la CeBIT, unde anul acesta au participat în standul comun 15 companii. Ca şi la alte evenimente similare, o parte din costuri a fost suportată de stat în baza strategiei pentru promovarea exportului. „România trebuie să fie vizibilă la astfel de evenimente deoarece toate ţările sunt prezente. În ciuda previziunilor, outsourcing-ul a crescut în 2008 cu 20-30 de procente, iar procesul cred ca va continua să fie atractiv pentru firmele vest-europene şi pe fondul crizei. Mai mult, în acest sector criza ar putea avea două efecte bune. Primul ar fi presiunea pe costuri din companiile occidentale, ce determină o creştere a nevoii de externalizate, iar cea de a doua - relaxarea pieţei locale a forţei de muncă, ce permite o stagnare a salariilor. Cum referinţele pentru maturitatea firmelor româneşti există, iar costurile pot fi păstrate la un nivel competitiv, externalizarea în România este atractivă“ susţine Liviu Drăgan.
Studenţii trebuie să rămână la şcoală
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
