Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Centrul de nanotehnologii din IMT funcţionează sub egida Academiei Române

24 Martie 2009



Din anul 2002, în INCD-Microtehnologie (IMT - Bucureşti) funcţionează “Centrul de nanotehnologii”, entitate din institut pusă sub egida Academiei Române. Această “afiliere” la Academie este legată de o supervizare strict ştiinţifică (nu şi administrativă) şi un plus de vizibilitate. Pentru început, “centrul” s-a identificat cu unul din laboratoarele de cercetare ale IMT şi anume “Laboratorul de nanotehnologie” (apărut odată cu înfiinţarea IMT ca institut naţional, în 1996).

În ultimii ani, în IMT activităţile legate de nanotehnologii s-au amplificat şi diversificat considerabil. În momentul de faţă denumirea de “Centru de nanotehnologii” desemnează un colectiv interdisciplinar cu cercetători din mai multe laboratoare de cercetare-dezvoltare. Centrul de nanotehnologii beneficiază de o bază materială excelentă: aparatură performantă, instalată într-o “zonă curată” a halei tehnologice, spaţiu dat în exploatare în septembrie 2008. Colectivele de cercetare au creat aici “laboratoare experimentale” deschise tuturor cercetătorilor în institut, dar şi specialiştilor din exterior.

Vizita preşedintelui Academiei Române, academician Ionel Haiduc

Pe 12 martie 2009, preşedintele Academiei Române a vizitat “Centrul de nanotehnologii” din IMT, la invitaţia directorului general al institutului, academician Dan Dascălu. Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a fost însoţit în vizita sa de acad. Dan Dascălu şi de dr. Irina Kleps, şefa Laboratorului de nanotehnologii (Fig 1.).




Una dintre dotările cele mai impresionante ale “centrului” este staţia de nanoinginerie (Fig. 2). Echipamentul e_LiNE, Raith (nanoengineering workstation), unic nu numai în România, dar în întreaga zonă din estul Europei. Echipamentul permite structurarea la scară nanometrică prin litografie cu fascicul de electroni, dar şi prin depunere şi corodare induse cu fascicul de electroni. Printre cercetările întreprinse aici se numără realizarea de nanostructuri SAW (Surface Acoustic Wave), şi BAW (Bulk Acoustic Wave) care lucrează la frecvenţe extrem de înalte (prin mărimea frecvenţei de lucru şi materialele folosite, aceste structuri reprezintă premiere mondiale). Alte cercetări sunt legate de nanodispozitive pentru aplicaţii biomedicale, respectiv cristale fotonice şi elemente optice de difracţie. Colaborările internaţionale au loc cu LAAS/CNRS, Toulouse (Franţa), Chalmers University of Technology (Suedia), IESL-FORTH, Heraklion (Grecia), UCL, Louvain (Belgia).




Fig. 3 reprezintă cel mai performant microscop electronic de baleiaj existent în prezent în ţară, care foloseşte emisia în câmp (SEM -FEG). Intrat recent în funcţiune, este folosit pentru analize topografice şi compoziţionale de ultra-înaltă rezoluţie (1,5 nm), în colaborare cu University of Salerno şi INFN, Rome (Italia), în proiectul “Catherine” din PC 7, dedicat utilizării nanotuburilor de carbon în nanoelectronică. În medalion figura 3 avem o imagine de electroni secundari a unui material compozit cu utilizări în aeronautică (probă furnizată de INFN Roma). În Fig. 3 şi 4 explicaţiile sunt date de către fiz. Adrian Dinescu, şeful Laboratorului de caracterizare şi structurare la scară „nano”.




Fig. 4 arată o imagine din “NanoBioLab”, folosit pentru dezvoltare de tehnologii (microarray-uri, biosenzori) care utilizează materiale biologice (proteine, ADN, enzime) pe suport solid (siliciu, sticlă, polimeri). Este dotat cu un plotter microarray pentru imobilizarea pe suprafeţe funcţionalizate a materialelor biologice de tip proteină sau ADN şi cu un scanner microarray, pentru citirea structurilor realizate folosind excitarea probei cu un laser. În imagine prezentarea este facută de către fiz. Monica Simion.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite