Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Amintiri din Pelerinajele Informaticienilor Romāni īn China

27 Martie 2009




În vizită la o comună din preajma Beijingului.
Îmi erau dragi oamenii pe care-I vedeam prin oraş sau cu care lucram. Ştiam, erau săraci, cu multe lipsuri. Dar erau harnici şi prietenoşi.


Odată am fost duşi într-o vizită într-o comună aproape de Beijing. Comună la chinezi – avea vreo 50 de mii de locuitori. Era ca o mahala bucureşteană nesfârşită dar cu case şi mai amărâte, şi mai mici. Ulițele satului erau însă bine măturate, curate. În centrul comunei era ceva ca o prăvălie mare, în care se cumpărau nimicuri. Noi am fost primiţi de “tovaraşii” de la conducerea comunei. Ni s-a explicat că în comună erau câteva mii de tractoare şi camioane, că rolul comunei era de a cultiva cât mai multe legume pentru aprovizionarea marelui oraş Beijing.


Am plecat de-acolo, ne-am urcat în maşini, am trântit uşile, am plecat, lăsând acele zeci de mii de suflete muncitoare să se descurce singure cum or putea. Parcă şi-acuma mi-au rămas în memorie acele chipuri de copii dragi care stăteau şi se uitau la noi de prin preajma prăvăliei celei mari ale comunei….

Nicăieri nu e mai bine ca acasă.
După vreo trei luni de zile de stat în China, nu-ţi mai trebuia nimic, nici gloazoneuri, nici inele de aur, nici mătăsuri. Vroiai acasă. Aşteptai avionul să vină din ţară, ca a doua zi să fii condus la aeroport. Făceai drumul invers către ţară, noaptea, admirând încă odată taina munţilor Kun-Lun şi a Tibetului. Vedeai prin hubloul avionului luminiţe tainice pe vârful unot munţi din văile întunecate. Apoi treceai încă odată peste Himalaya cea impunătoare. Odată, când treceam peste masivul K2 (din nordul Pakistanului), era furtună, nori înspăimântători ridicaţi la 12000 de metri. Dar pilotul a ridicat aeronava la 13000 de metri, a găsit un culoar lipsit de furtună şi a coborat în linişte în noaptea cea întunecoasă a văii Hindusului.
În fine, după încă un popas la pakistanezii în cămăşi albe de la Karaci şi după o transversare nocturnă a Iranului, apoi a Turciei, spre zi, apare Europa la orizont, verde, cu multă verdeaţă, păduri. iazuri. Iată şi Constanţa, România, Câmpiile Bărăganului. Verzi, totul parcelat, totul viu. Ce bine e acasă. Nicăieri nu e mai bine ca acasă…



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
coment
xxx
23 Mai 2010, 08:19:59
sormar
Ca unul care am facut parte din "echipa" anilor 80 (IIRUC) am apreciat f.mult articolul.Asa a fost.Pacat de anii care au urmat "revolutiei".Inca mai am nostalgia acelor timpuri.Amintirile insa nu mor,nici speranta ,dar ea are avantajul de a muri ultima.
10 Decembrie 2010, 12:44:36
FLORIN
ma numesc florin am 15ani sunt din busteni, si vin cu o mare rugaminte la dumneavoastra. vin sarbatorile de paste, iar noi nu avem ce pune pe masa . tata nu lucreaza doar mama, si lucreaza la matura pe strada in frig si ger pentru 500 de lei pe luna.tata este operat la picior.din banii acestia mama trebuie sa plateasca datoriile la magazin , datoriile la oameni care ne mai dau bani imprumut, si noi numai ramanem cu nimic.va cer ajutorul ca sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti ca sa punem cate ceva de sarbatori pe masa. va trimit acest mesaj de la calculatorul unui vecin care ne mai ajuta si dansul din cand in cand.va rugam din tot sufletul sa ne ajutati cu ce puteti ca sa ne facem si noi sarbatorile de paste ca orice om.Am vrea si noi ca orice om sa avem si noi un cozonac si un ou rosu. dar daca nu avem nu putem face nimic. Dintr-un singur salariu, adus de mama, nu ne putem permite absolut nimic, pentru ca avem datorii la magazine care ne dau pe datorie, si trebuie sa dam inapoi si banii celor ce ne mai ajuta din cand in cand.si noi numai ramanem cu nimic ca sa ne punem pe masa de paste.Va rugam din tot sufletul, daca puteti sa ne ajutati si pe noi cu ce puteti, ca sa ne putem face si noi aceasta mare sarbatoare cum trebuie, cum si-o fac toti oameni. numai cu ajutorul dumneavoastra putem fi si noi mai fericiti de paste. daca vreti sa ne ajutati, va las numarul meu de telefon, si daca vrei sa ne ajutati, ma puteti suna 0723022632. va multumesc si cred ca aceasta scrisoare, nu o veti arunca.
03 Martie 2011, 06:37:10