Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Problemele poliţiei, rezolvate cu resurse puţine şi GIS

30 Aprilie 2009



Poliţia Română a demarat în 2007 proiectul pilot pentru un sistem informatic geospaţial de urmărire a evenimentelor, incidentelor şi activităţii structurilor de poliţie specializate în asigurarea ordinii publice în Bucureşti. Wili Apreutesei, analist în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Mihai Dănilă, analist în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au povestit Market Watch care au fost obstacolele întâmpinate şi cum au reuşit să rezolve probleme mari cu resurse puţine.

Cum a început acest proiect?

Mihai Dănilă: Doream să realizăm acest proiect la nivel naţional, dar din cauza lipsei unui fond de hartă adecvat, ne-am decis să restrângem aria proiectului la municipiul Bucureşti. Ne-am oprit la cea mai mare unitate de poliţie din ţară, acolo unde problemele sunt mai numeroase şi de o complexitate mai mare. Exploatarea componentei geospaţiale a informaţiei este o premieră în poliţia română. Nimic nu se putea face fără sprijinul necondiţionat al celor de la Intergraph Computer Services. În final avem o soluţie care ne satisface cerinţele.


Cum funcţionează aplicaţia?

Wili Apreutesei: Faza de analiză a început în 2007 şi a durat până în mai 2008, când a început implementarea. A rezultat un sistem informatic modern, capabil să asigure în mod integrat principalele funcţionalităţi privind centralizarea, colaţionarea şi analiza datelor în vederea asigurării suportului decizional. Modulele aplicaţiei reflectă principalele fluxuri de lucru pornind de la raportarea activităţii în teren a agenţilor, gestionarea lucrărilor de natură penală sau generarea automată şi parametrizată a raportării. De asemenea, în această perioadă, se află în faza de analiză un modul, care va face posibilă comunicarea interinstituţională printr-un strat de hartă – cu poliţia comunitară, cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, cu Serviciul de Ambulanţă sau cu Jandarmeria Română – astfel încât unele misiuni să le partajăm şi astfel să putem creşte nivelul de reacţie şi implicit calitatea serviciului către cetăţean. Operaţionalizarea sistemului a presupus un efort deosebit, direcţionat pe asigurarea componentei de instruire şi management al schimbării. Astfel, o echipă de 42 de analişti de la Poliţia Capitalei a învăţat agenţii de poliţie să lucreze cu modulul de raportare a activităţii şi a explicat importanţa acestei activităţi în gestiunea unitară a tuturor informaţiilor de la nivelul Poliţiei Capitalei. Operaţionalizarea modulului de raportare a activităţii agenţilor şi a modulului de raportare a permis realizarea unor analize de intersecţie geospaţială între planificarea resurselor umane şi acţiunea efectivă a forţelor în teren, în funcţie de incidentele înregistrate. Agenţii de poliţie îşi raportează activitatea, o geocodează pe hartă, apoi ofiţerii interoghează aplicaţia, identifică zonele cele mai fierbinţi din raza lor de competenţă şi a doua zi redirecţionează patrulele în funcţie de informaţiile primite. Este un flux informaţional care are loc zilnic. Modulul de gestiune a lucrărilor penale din Capitală, este deja în a treia săptămână de testare la Secţia 1 de Poliţie. Dacă la început ne temeam că o să dureze foarte mult, având experienţa operaţionalizării la nivelul secţiilor de poliţie a primelor două module ale aplicaţiei, aici lucrurile stau mai bine decât ne-am aşteptat şi o să fim pregătiţi ca la începutul lunii mai să începem instruirea la nivelul tuturor secţiilor. Astfel, ori de câte ori veţi veni într-o secţie de poliţie din Bucureşti, sesizarea dumneavoastră de natură penală va fi preluată în sistem informatic şi geocodată.


Câţi agenţi lucrează în acest moment cu sistemul?

W.A.: Pentru modulul de raportare avem 1.700 de utilizatori. În fiecare zi aproape 900 de agenţi de ordine şi siguranţă publică lucrează cu această aplicaţie. La nivel de evidenţă a lucrărilor, ajungem la cei 1.000 de poliţişti de poliţie judiciară utilizatori care relaţionează cu parchetul în vederea instrumentării lucrărilor şi cauzelor penale.


Cu ce echipamente sunt dotaţi agenţii?

M.D.: Există proiecte şi pentru achiziţionarea de terminale mobile, dar există probleme cu securizarea comunicaţiilor. Infrastructura wireless e destul de scumpă şi e mai greu de realizat un pilot în acestă direcţie. Există însă proiecte concurente care vor asigura acest lucru cât de curând. În prezent, agenţii îşi notează pe o agendă informaţiile şi în secţie completează o fişă electronică în sistem. Fişa e suficient de inteligent dezvoltată încât să-l asiste pe agent în completare.


Care e sectorul în care au fost alocate cele mai multe resurse în funcţie de incidente?

W.A.: Nu există o zonă fierbinte perpetuă la nivelul Bucureştiului. Există zone de criminalitate care se mişcă de la o lună la alta. Periodic, în baza datelor geospaţiale, la nivelul Poliţiei Capitalei se întocmesc analize pentru anticiparea zonelor potenţial criminogene, astfel încât reacţia poliţiei să fie una constantă. Beneficiind de o hartă digitală şi vectorizată a Bucureştiului putem face diverse analize, de exemplu care sunt şcolile şi arterele cele mai afectate din punct de vedere al accidentelor rutiere şi ale cauzelor acestora. Ministrul Dan Nica ne-a trasat ca primă misiune asigurarea şcolilor, pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri. În condiţiile în care Poliţia Capitalei are un deficit de cadre de peste 16%, nu e uşor să asiguri, 24 de ore din 24, siguranţa celor câteva sute de şcoli din Bucureşti cu 1.700 de agenţi de poliţie şi să mai şi răspunzi la apelurile de la 112. Aproximativ 30% din apelurile la 112 la nivel naţional sunt pe Bucureşti. Cu ajutorul sistemului GIS am reuşit să aducem în hartă toate şcolile din Bucureşti şi incidentele implementate în anumite perioade de timp de agenţi. Am găsit şcoli în jurul cărora se întâmplau tot felul de incidente, dar între intervale orare în care elevii nu erau la şcoală, între ora 1 şi 2 noaptea. E vorba de şcoli aflate lângă complexe sau supermarketuri unde se consumau băuturi alcoolice, dar aceste incidente nu erau de natură să afecteze viaţa şi integritatea elevilor. Astfel am mai eliminat o serie de şcoli. În final, prin analize geospaţiale am reuşit să rămânem numai la un număr redus de unităţi de învăţământ care a putut fi acoperit de agenţii de poliţie fără să afecteze celelalte misiuni de ordine şi siguranţă publică. Acest tip de analize şi de interpretări ale datelor existente la un moment dat îţi permit să gestionezi mai bine resursa umană şi să justifici deciziile pe care le-ai luat, cum ar fi, de exemplu, de ce unele şcoli au beneficiat de prezenţa poliţiei în zonă şi altele nu. În Modulul de lucrări penale se va putea observa cu uşurinţă numărul dosarelor repartizate fiecărui poliţist, fapt ce va permite o administare judicioasă a cauzelor aflate în lucru. Coroborarea celor două sisteme de trasare sarcini şi raportare a activităţii este unică, la nivel european cel puţin. Există forţe de poliţie care captează incidentele la nivel de raportare, dar nu le coroborează cu informaţia de buletin al posturilor, în sensul trasării de sarcini.


Puteţi defini câţiva factori esenţiali de succes fără de care ştiţi acum sigur că proiectul ar fi eşuat?

W.A.: În primul rând a fost sprijinul necondiţionat al echipelor manageriale, de la nivelul Poliţiei Capitalei şi de la nivelul IGPR, Marian Tutilescu, chestor principal în cadrul DGPMB şi Petre Tobă, chestor în cadrul IGPR. De asemenea, poliţiştii operativi au venit cu sugestii referitoare la fişa incidentului. Existau situaţii care nu sunt prevăzute în nici un cadru legal, dar dacă eşti solicitat de către cetăţean trebuie să intervii. Sunt situaţii cu care agenţii se întâlneau în teren, care ocupau un anumit timp şi, pentru a avea oglinda activităţii lor, au solicitat ca aceste tipuri de incidente să fie introduse în sistem.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite