.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Necesităţile de comunicare şi de interoperabilitate īntre primării, Poliţia romānă şi poliţiile comunitare
Una dintre schimbările majore prin care trece administraţia publică locală din România este restructurarea Poliţiei Comunitare (a cărei activitate este definită de Legea nr. 371 din 20 septembrie 2004 actualizată) prin preluarea a tot mai multor atribuţii de la Poliţia Naţională. La nivel practic, acest proces implică un transfer intern de know-how între cele trei instituţii implicate: Poliţii Comunitare, Poliţia Naţională şi Primării, cu implicaţii atât asupra modului de lucru şi organizare, dar şi asupra sistemelor informatice utilizate.
Legea prevede că activitatea (organizare, personal etc.) Poliţiei Comunitare se stabileşte anual de consiliile locale, prin consultarea cu unităţile teritoriale ale Poliţiei Române, în funcţie de bugetul alocat, numărul populaţiei, suprafaţa localităţii şi de starea infracţională înregistrată pe raza lor. Activitatea este coordonată de o Comisie locală de ordine publică condusă de primar şi formată din şeful structurii locale a Poliţiei Naţionale, reprezentantul unităţii de jandarmi, şeful Poliţiei Comunitare, consilieri şi reprezentanţi ai comunităţii.
În cadrul acestui triunghi organizaţional, primăriile fac propuneri privind necesarul de resurse materiale şi umane, analizează activitatea, fac propuneri privind îmbunătăţirea acesteia şi adoptă hotărâri în acest sens. Structurile Poliţiei Naţionale sunt implicate în prevenirea şi combaterea preponderent a faptelor cu caracter penal, în timp ce structurile de Poliţie Comunitară au competenţe preponderent în domeniul faptelor contravenţionale.
,,Având în vedere atribuţiile pe care le are fiecare dintre aceste institutii este clar că, pentru o creştere a calităţii actului administrativ, este necesară o colaborare cât mai bună între aceste instituţii. Ariile de acoperire ale celor două Poliţii sunt complet diferite, iar prin descentralizare multe dintre atribuţiile poliţiei statale vor fi preluate de Poliţia Locală. Această dezvoltare nu poate decât să crească rolul comunităţilor locale în a-şi gestiona singure problemele legate de ordine publică, siguranţa cetăţeanului, circulaţia rutiera etc. Primarul va avea astfel instrumentele necesare în a-şi duce la îndeplinire, mai eficient, o serie de lucruri care ţin de gestiunea comunităţii locale care l-a ales. Cred, de asemenea, că primarii vor avea o viziune mult mai «locală« asupra cerinţelor care le va avea de îndeplinit Poliţia locală decât orice comandant de la centru. De aici cred eu că apare un plus de eficienţă“, consideră Adrian Bucura, Şef Serviciu IT, Primăria Sibiu.
Adrian Bucura,
Şef Serviciu IT, Primăria Sibiu
Pe fondul acestei structuri de organizare se impune existenţa unor proceduri comune pentru toate entităţile publice responsabile, schimbul permanent şi operativ de informaţii precum şi pregătirea personalului şi a acţiunilor într-un mod unitar, iar utilizarea unui sistem informatic integrat o condiţie necesară.
„Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor legale în teren, lucrătorii celor două structuri de poliţie implicate vin în contact cu date de interes operativ comun, care nu pot fi valorificate cu eficienţă ridicată decât în situaţia unui schimb permanent de informaţii, experienţe şi proceduri de lucru specifice. Stocarea prin intermediul sistemelor informatice şi, ulterior, valorificarea acestora prin activităţi de analiză şi proiectare în comun a acţiunilor, constituie modalităţi de lucru utilizate frecvent până în prezent. Este demn de semnalat şi faptul că accesul neîngrădit la date şi informaţii cu caracter operativ poate constitui un bun prilej de creştere a nivelului şi calităţii acţiunilor pe care structurile de poliţie – naţionale şi comunitare – le desfăşoară cotidian pe teritoriul de competenţă. Un astfel de sistem informatic integrat bazat pe o soluţie software cu module dedicate fiecărei instituţii în parte - primărie, Poliţie Naţională, Poliţie Comunitară -, cu o bază de date unică şi cu preluarea datelor de localizare geospaţială prin tehnologii de tip GPS, permite concentrarea informaţiei într-o zonă specifică şi realizează o performanţă ridicată în accesarea datelor, în viteza de prelucrare a datelor operaţionale, a situaţiilor curente cu acces simultan de către mai mulţi utilizatori concurenţi. Sistemul creează, de asemenea, posibilitatea interacţionării cu sistemele automate de urmărire a autovehiculelor pe traseele de deplasare, prin GPS“, a declarat Dumitru Soare, Director General, Poliţia Comunitară sector 2, Bucureşti.
Dumitru Soare, Director General,
Poliţia Comunitară sector 2, Bucureşti
Informaţii exploatate în comun
Existenţa unor sisteme informatice interoperabile între cele trei instituţii, care să permită transferul permanent al datelor, implică existenţa unor standarde privind interconectarea, precum şi modele comune pentru structurarea datelor. Construirea unor baze de date si standarde comune reprezintă însă una dintre provocările constante ale administraţiei publice din România.
,,Acesta cred ca este unul din punctele sensibile pe agenda transferului (accesului) de (la) informaţii între sistemele informatice de la nivel naţional şi cele de la nivel local. Experienţa de până acum este catastrofală. Este cunoscut dictonul care spune că acela care dispune de informaţie este cel care câştigă. O serie de factori de conducere de la nivel ministerial au reusit, în urmă cu câţiva ani, să facă cu atâta abilitate un transfer de competenţe de la nivel naţional la nivel local, în domeniul evidenţei Populaţiei, încât comunităţile locale nu au putut beneficia în nici un fel de această descentralizare. ”Spionita” de care sufereau unele structuri foste militare (acum, chipurile, civile), a privat comunităţile locale de informaţii extrem de valoroase care ar fi adus, probabil, destui de mulţi bani bugetelor locale printr-o simplă verificare între informaţia din bazele de date de la evidenţa populaţiei şi cea de la taxe şi impozite. Dacă iei în considerare faptul că autorităţole locale sunt instituţii care se supun şi ele legilor naţionale privind securitatea (confidentialitatea) datelor personale, mă întreb de unde provine aceasta secretomanie care nu aduce decât deservicii? Nu mai vorbesc de sisteme integrate care au început sa fie puse la punct în unele primării din capitale de judeţe unde informaţia legată de cetăţean în ceea ce priveşte datele de identificare, proprietăţile deţinute, taxele plătite (sau neplătite) în raport cu autoritatea locală este vitală. Sigur, nimeni nu vrea să transforme această descentralizare într-o cutie a Pandorei. Bineînţeles ca accesul la informaţie trebuie să respecte niste norme de securitate, norme cu care cei din informatică sunt familiarizaţi pentru că lucrează deja cu astfel de informaţii dar de aici şi până la secretomania care a domnit până acum este cale lunga. Accesul comun la informaţii nu poate să fie decât benefic pentru toate instituţiile implicate”, afirmă Adrian Bucura.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
