.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Outsourcingul sub auspiciile crizei
Este actuala criză o oportunitate pentru serviciile de outsourcing?
Se vorbeşte despre criză şi efectele sale în diferite sectoare economice. Pentru domeniul serviciilor IT în regim externalizat (outsourcing) criza este un ajutor nesperat. Presiunea exercitată, şi care încă nu se simte în mod real, va determina saltul câtorva etape, aducând piaţa acestor servicii la nivel internaţional sau poate chiar mai mult. De ce mai mult? Deoarece în România, pornind aproape de la zero, putem ajunge la acel nivel la care ţările vestice pot ajunge după mai mult timp datorită inerţiei investiţiilor trecute. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu sistemele informatice. Băncile româneşti sunt mai informatizate decât cele vestice din punct de vedere al tehnologiilor prezente. Că nu întotdeauna au fost folosite la valenţă maximă şi uneori s-a investit pentru tehnologie în locul beneficiilor de business este o altă problemă. Dar şi această chestiune vine tot în beneficiul serviciilor profesionale de outsourcing. Cu cât investiţiile au fost mai mari, cu atât costurile de operare sunt mai mari. În perioadă de criză, când reducerea costurilor este la ordinea zilei, soluţiile de eficientizare, de scădere a costurilor operaţionale sunt de multe ori salvatoare.
Avem de a face cu o sincronizare temporală, care este de asemenea favorabilă. Dacă criza ar fi venit cu 5 ani în urmă, piaţa serviciilor de outsourcing era la vremea aceea destul de slabă. În afara companiilor de dezvoltare software, pe care nu le includem în categoria ofertanţilor de servicii de outsourcing, puţine erau firmele capabile de servicii profesionale. Şi acelea generau costuri pentru client mai mari decât serviciile internalizate, neavând masa critică de clienţi necesară pentru a fi eficiente. De asemenea, în urmă cu 5 ani noile investiţii majore în domeniul IT de abia se realizau. Era prea devreme a se trece la externalizare. Iar despre a externaliza direct nu se punea problema, datorită mentalităţilor şi a dorinţei de a avea investiţiile proprii.
Aceste investiţii, dacă ne referim la domeniul bancar, erau favorizate de marginile mari ale afacerilor bancare, de profiturile băncilor, care permiteau investiţii pe măsură. De asemenea, investiţiile erau necesare pentru a putea asigura avantaje competitive prin inovaţia de business, uneori generată tehnologic. Marginile s-au redus în ultimii ani. În plus, criza a luat şi lichidităţile necesare pentru a investi. În acelaşi timp, firme specializate, cu experienţă internaţională bogată, au apărut pe piaţa românească. Acestea utilizează soluţii moderne, au know-how-ul necesar susţinerii clienţilor. În România, acum 5-10 ani era o problemă majoră de know-how. Specialiştii români aveau bunăvoinţă, vroiau să facă mult, dar, în final, eficienţa lor era scăzută. În principal, datorită lipsei de transfer sistematizat de know-how şi a lipsei de management eficient.
O piaţă matură înseamnă furnizori, dar şi clienţi pregătiţi
Nu poţi să ai o piaţă de outsourcing matură dacă nu ai şi clienţii care să fi atins nivelul de maturitate necesar externalizării. Iar acest nivel poate veni din două direcţii. Investiţiile din ultimii ani au determinat stabilirea unei guvernanţe corporatiste şi de IT în care conceptele de Service Level Agreement, Business Case, Total Cost of Ownership sunt înrădăcinate. A doua direcţie vine din partea managementului cu practici de conducere vestice, care, cunoscând beneficiile şi flexibilitatea serviciilor în regim externalizat, le aplică direct, de la început, prin includerea lor în strategiile corporatiste. Dacă din plecare strategia unei companii prevede focalizarea pe afacerea de bază, restul urmând a se lua în regim externalizat, de la HR la IT, atunci planurile sunt cu totul altele decât dacă este necesară dezvoltarea unei infrastructuri şi a unor departamente interne. Mai ales că acestea au tendinţa de a se autosusţine, de a-şi demonstra utilitatea de multe ori în defavoarea eficienţei economice.
(continuare în numărul viitor)
Dr. Călin Rangu Preşedinte/ CEO IIRUC Service
Fondator CIO Council România
Parerea ta conteaza: 
Clienţii de IT, oameni complicaţi?
