Revista >> Mai 2009 [Nr. 115] >> Administratie publica

Fondurile structurale - marea provocare a României

Luiza Sandu

01 Iunie 2009

Studiul „Cartea albă a capacităţii administrative – absorbţia fondurilor europene de către comunităţile mici şi mijlocii”, lansat la începutul acestui an de europarlamentarul Victor Boştinaru, pe un eşantion de 874 de primării, reflectă în principal slaba capacitate de absorbţie a fondurilor europene de către administraţia publică locală din România. Studiul se adresează comunităţilor mici şi mijlocii, care sunt cel mai grav afectate de fenomenele tranziţiei şi care necesită proiecte concrete.

Studiul capacităţii administrative a urmărit obţinerea mai multor date de la cei chestionaţi, printre care: cunoaşterea propriu-zisă a fondurilor disponibile, identificarea capacităţii resurselor umane din cadrul unităţilor administrativ teritoriale (UAT) de a gestiona obţinerea fondurilor, remuneraţia personalului desemnat pentru obţinerea fondurilor, existenţa unor programe de pregătire a personalului pentru obţinerea acestor fonduri, existenţa unor resurse financiare locale care să susţină astfel de programe, relaţia dintre UAT şi firmele private de consultanţă în domeniul obţinerii fondurilor comunitare, capacitatea de cofinanţare a proiectelor aprobate, principalele piedici în calea elaborării, finanţării şi implementării unui proiect.

Conform rezultatelor studiului, pe lângă lipsa personalului instruit şi capacitatea bugetară slabă a administraţiilor locale, obstacolele birocratice importante, culegerile de norme prea voluminoase şi greu de înţeles, reglementările privind cofinanţarea lipsite de transparenţă, şansele mici pentru schimbul de experienţă dintre susţinătorii proiectelor, precum şi posibilităţile nedezvoltate de coordonare interregională îşi pun amprenta asupra capacităţii administrative de a gestiona orice fel de proiect.

Sistemul Informatic Unic de Management

SMIS (Single Management Information System) este unul dintre cele mai importante şi ambiţioase proiecte finanţate prin programul PHARE pentru România, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, care a avut ca obiectiv realizarea şi implementarea unui sistem unic de management informatic pentru gestionarea fondurilor europene de preaderare ISPA şi PHARE şi a fondurilor europene structurale de postaderare – FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), FC (Fondul de Coeziune) şi FSE (Fondul Social European).

Implementarea sistemului a fost realizată de consorţiul format din Intrarom, ca principal contractor, Intracom şi Infogrup şi s-a desfăşurat pe o perioadă de 32 de luni, în două etape: etapa I (perioada decembrie 2004-aprilie 2006) a presupus dezvoltarea şi predarea la cheie a sistemului SMIS cu cele trei subsisteme PHARE, ISPA şi NSRF; etapa II (perioada noiembrie 2006-ianuarie 2008) a avut ca obiectiv principal adaptarea subsistemului SMIS-NSRF conform noului regulament UE pentru perioada de programare 2007-2013, precum şi instruirea a peste 400 de utilizatori.

La acest moment, SMIS, care este un sistem centralizat, permite gestionarea informaţiilor referitoare la proiectele gestionate din fonduri structurale de către autorităţile de management din cadrul fiecărui minister responsabil de un program operaţional, precum şi instituţiilor subordonate acestora – organismele intermediare. „Sistemul permite din punct de vedere tehnic şi accesul beneficiarilor, inclusiv administraţia publică locală, dar disponibilitatea acestei opţiuni depinde de strategia de implementare a sistemului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Informaţia relevantă pentru administraţia publică locală se referă la structura şi obiectivele proiectului, progresul fizic şi financiar”, a declarat Magda Mischie, PR Manager Intrarom.
Sistemul permite din punct de vedere tehnic conectarea a peste 3.000 de utilizatori. Numărul de utilizatori efectiv înregistraţi este gestionat de către departamentul tehnic din cadrul Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale, care se ocupă de administrarea acestui sistem.

Magda Mischie adaugă că „principalele obstacole apărute pe parcursul derulării proiectului au fost legate de schimbarea regulamentelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte fondurile structurale, actualizarea procedurilor de lucru ale instituţiilor implicate, precum şi introducerea unui volum mare de date istorice pentru instrumentele financiare de pre-aderare. Aceste obstacole au fost depăşite prin replanificarea şi reorganizarea activităţilor proiectului şi cu sprijinul susţinut şi implicarea activă a echipei de proiect din cadrul Ministerului Finanţelor Publice”.

Ajutor IT pentru gestionarea banilor de la UE

Administraţia publică locală abia face primii paşi în instruirea personalului în managementul proiectelor, iar cele mai multe implementări de proiecte finanţate din fonduri europene, conform studiului de care aminteam la începutul articolului, sunt legate de modernizarea şi reabilitarea infrastructurii. Proiectele IT&C reprezintă doar 1% din numărul proiectelor finanţate din fonduri europene.

Administraţia publică are nevoie de specialişti în project management care să poată gestiona un proiect finanţat din fonduri structurale, dar şi de o soluţie informatică potrivită. Nu există o soluţie informatică dedicată de gestiune a fondurilor structurale.

Elisabeta Moraru, EUGA Project Manager la Microsoft România, menţionează că „managementul unui proiect pe fonduri structurale este identic cu managementul oricărui proiect. Beneficiarul îşi alege ce i se potriveşte lui cel mai bine şi, în mod normal, ar trebui să îşi aleagă ce se integrează cel mai bine cu restul aplicaţiilor sale. Ca să nu trebuiască să introducă datele financiare, de exemplu, de două ori, în două sisteme paralele”.

Soluţiile informatice de management al proiectelor deja existente în piaţă pot fi adaptate foarte uşor cerinţelor unor astfel de proiecte specifice.

„Un instrument de natură software, bazat pe metodologii şi standarde de management de proiect internaţionale şi modelat pe proceduri proprii de lucru, reprezintă o soluţie universal valabilă. Adaptarea pentru a gestiona un proiect de fonduri structurale este de natură decizională umană. Se rezumă la capacitatea respectării ghidurilor de finanţare şi a cerinţelor finanţatorului. Din punct de vedere tehnic, toate cerinţele necesare funcţionale sunt îndeplinite”, spune Bogdănel Budeanu,
director Oracle/Primavera, TotalSoft.