Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Universităţile româneşti, driveri cheie în rezolvarea problemelor socio-economice

01 Iunie 2009



Cercetarea universitară contribuie fundamental - prin capitalul uman, prin potenţialul inovativ, prin experienţa acumulată naţional şi internaţional - la rezolvarea unor probleme socio-economice, menite să ajute şi la depăşirea perioadei dificile pe care o traversăm. Cea de-a 11-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior a coagulat comunitatea universitară în jurul discuţiilor legate de identificarea unor soluţii viabile de diminuare a impactului negativ al crizei şi de susţinere a dezvoltării durabile a României. Prof. dr. ing. Adrian Curaj, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), a adus nuanţe legate de rolul, semnificaţiile acestei manifestări, sublinind capacitatea Rezoluţiei Conferinţei de a acţiona ca un veritabil think tank asupra policy maker-ilor.

Criza socio-economică schimbă strategiile şi politicile de dezvoltare în fiecare domeniu în parte. Conferinţa CNCSIS s-a raportat la acest context?

Deşi traversăm o perioadă dificilă, Conferinţa nu a avut rolul de a analiza această perioadă, ci de a arăta cum pot universităţile contribui la găsirea de soluţii economice, tehnice, cu impact asupra societăţii noastre şi a capacităţii de a supravieţui în situaţii de criză. De asemenea, universităţile s-au întâlnit pentru a dezbate raportul public legat de ceea ce CNCSIS face an de an.

Care a fost esenţa acestui eveniment?

Cel mai valoros lucru a fost dat de reunirea întregii comunităţi ştiinţifice din România alături de parteneri sociali, atât din mediul economic, cât şi din partea asociaţiilor profesionale. Alături de noi s-a aflat Academia Română, Ministrul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu preşedintele ANCS şi, cu o singură excepţie, toţi Miniştrii Cercetării de după 1998. De asemenea, s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi de când există conferinţele CNCSIS şi am apreciat implicarea lor deosebită în a comenta, în a sugera, în a dezbate, în a interacţiona cu colegii de breaslă, dar şi cu partenerii din mediul socio-economic.

Care au fost noutăţile, elementele care au adus valoare adaugată ediţiei 2009?

O componentă cheie a reprezetat-o organizarea expoziţiei cu titlul „Universităţile româneşti se prezintă“. Acestea au prezentat soluţii tehnologice, patente deosebite, soluţii inovative create în colaborare cu parteneri privaţi, în demersul de a crea un cluster regional sau de a fundamenta o zonă de parc ştiinţific, de parc tehnologic. Efortul a fost unul de-a dreptul spectaculos în încercarea de a arăta că universităţile sunt driveri cheie în rezolvarea unor probleme de interes socio-economic la nivel naţional. În deschiderea Conferinţei a avut loc acordarea premiilor CNCSIS personalităţilor remarcabile din instituţiile de cercetare şi învăţământ superior, pentru întreaga lor activitate, dar şi tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, cu performanţe deosebite. Aş dori să pun accentul pe două premii decernate unor oameni de excepţie, care au marcat tehnologic România: academicianul Ioan Anton, creatorul şcolii româneşti de hidraulică şi cu rezultate deosebite legate de tot ce s-a realizat tehnologic în zona marilor centrale şi hidrocentrale, în zona de turbine, şi academicianul Marius Peculea, părintele apei grele în ţara noastră. Sesiunea “Inovarea în universităţi şi mediul socio-economic” a reprezentat o altă premieră a acestei ediţii, la care au participat preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu, vicepreşedintele grupului Dacia Renault, Constantin Stroe, Ilie Vlaicu, director general Aquatim, Ion Stănciulescu, preşedintele Colegiului Consultativ al ANCS şi preşedintele Patronatului Român din Cercetare, Alexandru Ştrenc, director general adjunct OSIM. Sala a fost arhiplină. S-au punctat elemente legate de cum, unde, care ar fi modalităţile prin care universitatea să-şi valorifice mai bine misiunea fundamentală de a forma resurse. Am discutat cât de bine sunt pregătiţi oamenii aşa cum îi vrea grupul Renault şi centrele sale de design şi s-a accentuat foarte mult valoarea tinerilor care au venit şi faptul că niciodată n-ar fi existat un astfel de centru în România daca nu exista capacitatea capitalului uman de a-l alimenta şi şcoala formatoare. Pe de altă parte, reprezentanţii CCIB şi OSIM au subliniat importanţa parteneriatului public-privat şi necesitatea protejării proprietăţii intelectuale pentru a deveni un mecanism de dezvoltare.



Prof. dr. ing. Adrian Curaj,
vicepreşedinte (CNCSIS)



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite