.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
IMT-MINAFAB face primii paşi în Europa
După prezentarea publică a centrului IMT-MINAFAB (IMT Facility for Micro- and Nanofabrication) la Bucureşti, în zilele de 9 şi 10 aprilie 2009, INCD-Microtehnologie (IMT- Bucureşti) a continuat ofensiva mediatică în exteriorul ţării, mai precis la Bruxelles.
Ocazia a fost furnizată de către ROST (Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie, înfiinţat la Bruxelles de către Autoritatea Naţională pentru Cercetarea Ştiinţifică) care a organizat la 8 mai 2009 seminarul intitulat: “Noi materiale, micro- şi nanotehnologii – descoperă un partener de nădejde în România”. Au prezentat comunicări din ţară, în afara IMT, Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” al Academiei Române (Iaşi) şi centrul de cercetare-dezvoltare Infineon Technologies România (Bucureşti), înfiinţat de una dintre cele mai performante companii pe plan mondial în domeniul micro- şi nanoelectronicii. Tematica comunicării IMT, intitulată “IMT-MINAFAB: un centru de micro- şi nanotehnologie deschis către industrie”, a fost reluată şi de către IMEC (Leuven, Belgia), cel mai mare centru independent de cercetări micro- şi nanoelectronică din Europa.
La intervenţiile a doi reprezentanţi oficiali ai Comisiei Europene s-au adăugat şi expuneri făcute de către Louis Bellemin, director onorific al CE, şi respectiv Alain Pompidou, preşedinte al Academiei Franceze de Tehnologie.
În această companie ilustră, institutele româneşti de cercetare menţionate mai sus au făcut o impresie excelentă, manifestarea bucurându-se de ecouri extrem de favorabile. (La adresa http://www.imt.ro/event_08may2009/ se găsesc informaţii suplimentare, expunerile făcute la seminar şi lista participanţilor).
În cele ce urmează punctăm elemente de interes din expunerea făcută de IMT. Figura 1 prezintă rezultate ale colaborării dintre IMT şi Universite Catolique de Louvain (UCL), Belgia: la IMT-Bucureşti au fost realizate structuri de test pentru evaluarea proprietăţilor electrice ale unor nanofire polimerice adsorbite pe substrat de SiO2. 
Fig. 1
Aceste nanofire polimerice au fost sintetizate la UCL, apoi depuse la IMT pe chip-uri - cu contacte de Au structurate la UCL (benzile groase din dreapta figurii) - în vederea măsurării proprietăţilor electrice, cu scopul de a realiza componente destinate electronicii flexibile. Conectarea nanofirului polimeric (vizibil în stânga figurii, în diagonală) la contactele de Au s-a făcut în IMT prin intermediul unor trasee mult mai subţiri depuse cu ajutorul staţiei de nanoinginerie Raith e_Line (Raith GmbH, Germania). Acest echipament, pentru moment unic în România, foloseşte depunerea indusă de fasciculul de electroni (electron beam induced deposition, EBID) pentru „scrierea“ directă pe substrat, cu rezoluţie nanometrică, a traseelor de contactare (figura din stânga). Aceste trasee subţiri sunt din platină şi au o lăţime de numai 40 nm, fiind de 1000 de ori mai subţiri decât firele metalice utilizate pentru contactarea cipurilor din circuitele integrate (1nm este o milionime de mm). Pe figură se văd contactele pentru măsurători electrice în patru puncte şi respectiv pentru controlul conducţiei electrice în nanofir prin efect de câmp. Testarea electrică s-a făcut tot în IMT.
Figura 2 ilustrează un rezultat al colaborării dintre IMT şi FORTH, Heraklion, Grecia (în cadrul proiectului european MIMOMES, coordonat de către IMT). Este vorba de realizarea unui dispozitiv electromecanic binecunoscut în senzoristică şi anume un SAW (Surface Acoustic Wave, dispozitiv cu undă acustică de suprafaţă). Noutatea constă în faptul că acest dispozitiv a atins un record în mărimea frecvenţei de lucru şi anume 7 GHz (rezultat în curs de publicare). 
.jpg)
Fig. 2
Parerea ta conteaza: 
UE accelerează inovarea. Ce face România?
