Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

2009 - Anul proiectelor mari pe piaţa arhivării digitale

  EN English translation
25 Septembrie 2009



Anul crizei în România este, în mod paradoxal, şi anul unora dintre cele mai mari proiecte IT de pe piaţa locală. Cel puţin în sectorul arhivării digitale, unde există numeroase proiecte de anvergură demarate, care cresc valoarea totală a pieţei. O creştere care va reuşi să compenseze însă doar parţial pierderile înregistrate în mediul privat, unde criza a impus restrângeri drastice ale bugetelor IT.

După ce ani de zile piaţa soluţiilor de arhivare digitală nu a înregistrat rezultate spectaculoase, principalele proiecte realizându-se în mediul privat, 2009 se anunţă a fi un an al proiectelor importante în acest sector prin prisma valorii acestora. Fapt datorat în principal interesului în creştere manifestat de sectorul public vizavi de beneficiile oferite de arhivele digitale şi utilizarea documentelor în format electronic.


Astfel, cel mai recent anunţ făcut în acest sens este cel al Transfond (operatorul sistemului electronic de plăţi – SEP), care a implementat platforma IBM Content Manager pentru realizarea serviciului de arhivare electronică e-Arhiv@ (care oferă servicii de arhivare electronică automată, arhivare electronică manuală, arhivare personalizată a documentelor electronice, stocarea, căutarea şi regăsirea email-urilor din sistemul de poştă electronică securizată).


Nu este însă singurul proiect de mari dimensiuni. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi-a manifestat şi ea intenţia de a achiziţiona servicii de digitizare a 1,731 milioane de cărţi funciare (stocate într-o arhivă digitală), valoarea contractului fiind de aproximativ 6,6 milioane de euro. Şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi-a anunţat intenţia de a organiza, din nou, la începutul lunii octombrie, o licitaţie pentru achiziţionarea unui sistem informatic de management şi arhivare electronică a documentelor. Valoarea contractului este de aproximativ 3,57 milioane de euro. Furnizorul de utilităţi Electrica este interesat şi el de avantajele arhivării electronice, compania lansând o licitaţie în vederea achiziţionării de servicii electronice, în care sunt incluse şi servicii de arhivare computerizată. (Contractul, care are o valoare de 9,84 milioane de euro, mai prevede achiziţionarea de servicii de procesare şi stocare de date, de dezvoltare şi configurare software şi de recuperare a aplicaţiilor în caz de accident informatic.


Acestea sunt doar câteva dintre proiectele care fac ca, din punct de vedere al valorii proiectelor demarate (sau finalizate – vezi cazul Transfond), 2009 să fie unul dintre cei mai faşti ani, din punct de vedere al valorii totale a proiectelor, pentru piaţa locală de soluţii de arhivare digitală. Însă, pentru a accede la statutul de furnizor de servicii de arhivare electronică, trebuie parcurse mai multe etape.


Ce spune legea

Legea arhivării documentelor în formă electronică (Legea nr. 135/ 15.05.2007) şi normele tehnice şi metodologice emise de MCSI şi care au intrat în vigoare la 24 iunie a.c. stipulează o serie de condiţii clare pentru entităţile care doresc să furnizeze servicii de arhivare electronică. Cu alte cuvinte, simpla stocare a documentelor electronice nu reprezintă arhivare în conformitate cu prevederile legii. O diferenţă importantă, dar nu foarte clar precizată în oferta furnizorilor de aplicaţii de arhivare electronică.


Astfel, conform legii, furnizor de servicii de arhivare electronică poate fi orice persoană fizică sau juridică, acreditată să presteze servicii legate de arhivarea electronică. Acreditarea, conform ordinului MCSI 493/2009, impune o serie de norme în ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească administratorul respectivei arhive, procedurile de administrare şi operare, sistemul informatic utilizat etc. În plus, stocarea datelor din arhiva electronică trebuie realizată în centre de date autorizate şi ele de MCSI, care, evident, trebuie să întrunească o serie de condiţii.


Toate aceste elemente fac ca foarte puţini dintre posesorii unei arhive electronice, fie ei instituţii publice sau companii private, să deţină sau să dorească „legalizarea“ acesteia. Avantajele unei asemenea demers ar fi posibilitatea utilizării documentelor electronice (autentificate prin intermediul semnăturii electronice extinse şi, eventual, al mărcii temporale) în tranzacţii comerciale, schimburi de informaţii dintre diferite instituţii, în procese de auditare şi control etc. Dezavantajul este vizibil – cel al costurilor pe care le-ar impune „legalizarea“. (Numai respectarea cerinţelor de securitate stipulate de lege ar însemna un efort considerabil, mai ales în actualul context economic.) Aşa se face că, la ora actuală, majoritatea companiilor şi instituţiilor publice care deţin o arhivă electronică o utilizează practic pentru uz intern, fiind nevoite să păstreze şi o arhivă fizică, pe hârtie, pentru acoperirea cerinţelor legale.


Chiar şi aşa, arhivarea electronică rămâne o soluţie cu un nivel de eficienţă ridicat pentru companiile şi instituţiile care rulează un volum mare de documente în format fizic. Practic, prin crearea unei singure arhive fizice şi utilizarea în rest a documentelor în format electronic, se elimină multe dintre problemele curente cu care se confruntă majoritatea companiilor cum ar fi pierderea şi deteriorarea documentelor, reducerea timpilor de accesare şi căutare a informaţiilor etc.


Speranţe de mai bine

În pofida dezavantajelor reprezentate de costuri, existenţa unei autorităţi care să reglementeze activitatea în domeniu, în concordanţă cu un cadru juridic, are un rol benefic. Stipularea clară a condiţiilor de funcţionare, administrare, operare elimină posibilele probleme care pot apărea, de exemplu, în cadrul unui proces de audit sau în instanţă. Şi, în plus, crează un cadru unitar de realizare a arhivelor electronice, ceea ce reprezintă un element important mai ales în sectorul public, facilitând interacţiunea dintre instituţiile care deţin arhive electronice.


Un element deloc de neglijat având în vedere amploarea proiectelor pe care MCSI le-a startat în vederea integrării serviciilor de e-guvernare în Sistemul Electronic Naţional (SEN). Iar proiectele demarate deja, precum cel al Transfond, ANI, Electrica, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale (care încă din 2006 îşi anunţase intenţia de a realiza o arhivă electronică a carnetelor de muncă), pot genera un efect de avalanşă, care să antreneze o bună parte a mediului privat, accelerând astfel adoptarea lucrului cu documente în format electronic.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite