Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Mituri şi legende īn standardizarea informaţiei geografice

28 Octombrie 2009



Realizăm, începând din această lună, o serie de trei articole referitoare la managementul informaţiilor geografice, în care accentul se va pune pe standardizare şi interoperabilitate. Mai precis, vom vorbi despre mituri, legende şi fapte în standardizarea informaţiei geografice.

În România nu se poate vorbi despre activităţi de adoptare/adap-tare/ dezvoltare de standarde privind managementul de informaţie geografică la nivel naţional, deşi activitatea de dezvoltare de aplicaţii care utilizează informaţia geografică este în plină efervescenţă. „Cu excepţia activităţii prestate de ASRO, celelalte instituţii din administraţia publică centrală şi locală par a nu fi interesate în această problemă”, spune doamna dr. mat. Angela Ioniţă, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română.




Dr. mat. Angela Ioniţă, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română



Pentru început, vom analiza ce anume se standardizează în managementul de informaţie geografică şi Geographic Information Systems (GIS) şi care sunt miturile în standardizarea informaţiei geografice.


Un studiu realizat pentru Comisia Europeană a estimat că valoarea economică a sectorului public de informaţii în Europa ajunge la 60-70 de miliarde de euro pe an. Mai mult de jumătate din această sumă provine din informaţiile geografice (servicii cartografice, amenajarea teritoriului şi proprietate, servicii meteorologice, date despre mediu). Informaţia geografică are şi o valoare politică, deoarece permite evaluarea integrată a politicilor în diferite sectoare (agricultură, transporturi, dezvoltare regională, mediu).


Ce se standardizează în domeniul informaţiei geospaţiale?

Majoritatea eforturilor de standardizare în acest domeniu se ocupă de formatele de date. Standarde ca DIGEST, ISO, Open GIS furnizează înlănţuiri de înregistrări, scheme de codificare ş.a. Odată ce formatele sunt standardizate, aceste eforturi se concentrează în principal pe structurarea datelor şi nu pe semnificaţia lor.


Datele pot fi scrise într-un format de transfer standard şi pot fi făcute lizibile pentru alte sisteme, dar nu pot fi înţelese fără o documentare extensivă.


Încă nu există un standard de modele de date care ar putea furniza modalităţi standard de reprezentare a fenomenelor geografice. De asemenea, încă lipsesc standarde pentru acurateţea datelor în GIS, standardele de acurateţe a hărţilor ocupându-se cu entităţile cartografice.


„Standardele sunt cheia interoperabilităţii şi utilizării pe scară largă a informaţiilor geospaţiale şi a tehnologiilor asociate. În ceea ce priveşte modul în care informaţia geospaţială poate fi disponibilizată în cadrul activităţilor sau aplicaţiilor în reţea sau pe una sau mai multe platforme, trebuie ca:


• Informaţia geografică să fie uşor de găsit;
• Odată găsită, ea trebuie să fie uşor de accesat sau de obţinut;
• Informaţia geospaţială provenită din surse diferite trebuie să fie uşor de integrat sau de utilizat în cadrul analizelor spaţiale, chiar şi atunci când sursele conţin tipuri de date nesimilare sau date disparate;
• Informaţia geospaţială provenită din surse diferite trebuie să fie uşor de înregistrat şi prelucrat în vederea afişării;
• Informaţia geospaţială provenită din surse diferite trebuie să fie uşor de afişat şi de vizualizat pentru diferite scopuri;


Informaţia geospaţială provenită din surse diferite trebuie să fie uşor de încorporat, fără eforturi suplimentare de integrare, în cadrul geoprocesării de resurse provenite de la furnizori diferiţi şi de la diferite produse software”, precizează doamna Dr. Mat. Angela Ioniţă, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
ANONIM:-
nu ma intereseaza asta :-b d
04 Decembrie 2009, 05:02:25
redactie
ok, ce va intereseaza?
04 Decembrie 2009, 05:04:50