Revista >> Octombrie 2009 [Nr. 119] >> Administratie publica

Administraţie publică locală, caut soluţii integrate.

Redactia

29 Octombrie 2009

Din punct de vedere IT, administraţia publică locală din România are infrastructura hardware necesară, însă există lipsuri la nivelul aplicaţiilor. Mai mult, departamentele IT sunt subdimensionate ca personal, ceea ce face ca nevoia de servicii să fie evidentă. Bugetele alocate pentru cheltuieli curente sunt, în general, mulţumitoare, însă, pentru dezvoltarea proiectelor de anvergură, este nevoie de aportul fondurilor europene.

Acesta nu este un raport oficial, sunt doar concluziile unui studiu recent realizat de redacţia Market Watch, pe un eşantion de 50 de instituţii publice – 21 de consilii judeţene şi 29 de primării. Studiul a fost realizat prin telefon, în intervalul 15 septembrie - 1 octombrie, instituţiile fiind reprezentate, în majoritatea cazurilor (95%), de şefii Serviciului/Direcţiei IT.

Studiul a avut drept scop analiza infrastructurii IT existente în administraţia publică locală şi orientarea investiţiilor IT pentru anul viitor. Chestionarul a fost format din 9 întrebări cu răspunsuri simple sau multiple. Întrebările au înglobat teme precum: infrastructura IT la nivel de staţii de lucru, servere şi aplicaţii, dimensionarea departamentului IT, gradul de dependenţă faţă de conducerea instituţiei în ceea ce priveşte strategia IT, cheltuielile bugetate anul trecut (hardware versus software), necesităţile existente şi posibila orientare a bugetului aferent anului viitor.

Nevoie de personal şi aplicaţii

În general, Direcţiile IT din administraţia publică locală sunt subdimensionate faţă de nevoi, atât prin politica salarială nu foarte competitivă în comparaţie cu sectorul privat, cât şi printr-o atractivitate mai redusă a domeniului la nivel de provocări profesionale şi posibilităţi de dezvoltare. Astfel 18% din instituţiile chestionate au mai puţin de 2 angajaţi, 62% au între 3 şi 6 angajaţi şi doar 20% peste 6. Evident, există o corelaţie între numărul de angajaţi ai Serviciului IT şi dimensiunea instituţiei: 16% dintre acestea având sub 100 de PC-uri în administrare şi 24% peste 200. Gradul de informatizare existent în aceste instituţii pare a fi destul de ridicat, diferenţele între numărul de angajaţi şi cel de utilizatori fiind minime, mai mult, raportul dintre numărul de utilizatori şi cel de PC-uri este de aproape 1 la 1.

În termeni de servere şi aplicaţii, situaţia este următoarea: 18% din cei chestionaţi au mai puţin de 3 servere, 44% au 4-6 servere, 20% au 7-8 şi doar 18% au peste 9 servere în administrare. Deoarece nici proiectele de virtualizare/consolidare nu sunt foarte numeroase în sectorul public şi nici ofertele de Software as a Service nu au fost încă foarte atractive, aceste servere sunt echipamente clasice, care rulează o singură aplicaţie şi au un sistem de stocare ataşat. O concluzie desprinsă de aici este că nici infrastructura la nivel de aplicaţii nu stă mult mai bine. Chestionarele au arătat că, din acest punct de vedere, 8% din instituţii au sub 5 aplicaţii, 39% între 5 şi 10 şi doar 18% au peste 15 aplicaţii funcţionale. Aplicaţiile critice gestionate în cadrul acestor instituţii sunt: plata taxelor şi impozitelor, poşta electronică, managementul documentelor, portalurile, GIS, managementul de proiect, aplicaţiile de urbanism, gestiunea autorizaţiilor de construcţie, aplicaţiile de contabilitate, salarizare, ERP, HR, registratură, autorizaţii comerciale etc.

Bugete şi cheltuieli

Sumele alocate cheltuielilor în domeniul IT nu au fost niciodată mari în sectorul public. Această situaţie se reflectă în toate aspectele activităţii: de la salariile angajaţilor, până la tehnologiile utilizate sau proiectele iniţiate. Bugetele insuficiente au fost o piedică în dezvoltarea unor proiecte de amploare, însă o speranţă destul de mare o reprezintă fondurile europene, pe care aceste organizaţii le pot accesa în cadrul mai multor programe sectoriale. Totuşi, din punct de vedere al cheltuielilor curente, şefii Serviciilor IT din instituţiile chestionate se declară într-un procent de 45% satisfăcuţi de bugetul primit anul trecut, 37% mulţumiţi şi doar 18% îl consideră insuficient. Aceste bugete au fost, în cazul a 12% din organizaţiile implicate în studiu, sub 100.000 de euro, pentru 24% între 100.000 şi 300.000 de euro, iar pentru 24% peste 300.000 de euro. În 44% din cazuri, valoarea bugetului IT alocat anului 2008 nu a fost specificată.

Mai puţin de jumătate dintre instituţii a investit anul trecut în aplicaţii. Din acest punct de vedere, cele mai căutate au fost soluţiile GeoSpaţiale (38% dintre cei care au investit în software) şi cele de Document Management (37%), dar şi cele de ERP (34%) şi CRM (24,5%). Totuşi, cele mai multe dintre instituţiile publice chestionate nu au investit anul trecut în aplicaţii de business. Motivul este unul destul de simplu: o parte din respondenţi a făcut deja investiţii în astfel de soluţii, alţii abia de anul trecut au început să ia în calcul astfel de aplicaţii.

Cheltuielile cu echipamentele au fost importante în 2008, deşi în cele mai multe cazuri o structurare exactă a sumelor alocate a fost dificilă. Se remarcă însă o reducere a acestor cheltuieli în 2009, mai ales la acele instituţii care au alocat procente mai mari în 2008. De asemenea, se remarcă o tendinţă crescătoare în ceea ce priveşte cheltuielile alocate aplicaţiilor şi serviciilor.

Hardware în dauna software

În ceea ce priveşte achiziţiile de hardware, acestea au fost mai numeroase. Din discuţiile avute prin telefon cu şefii departamentelor IT din primăriile şi consiliile judeţene chestionate, a reieşit că numai instituţiile publice din localităţile foarte mari îşi permit să schimbe calculatoarele chiar şi o dată pe an, dacă bugetul este suficient. Restul a declarat că înlocuiesc piesele defecte şi doar atunci când bugetul este mai mare (ceea ce nu se întâmplă prea des) investesc în calculatoare noi.