Revista >> Octombrie 2009 [Nr. 119] >> Administratie publica

Care e miza desfiinţării INA?

Luiza Sandu

29 Octombrie 2009

În dimineaţa zilei de 12 august a.c., Mircea Coşea, directorul general al Institutului Naţional de Administraţie (INA), a primit un fax de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) care îl informa că institutul se desfiinţează şi va fi transformat într-o direcţie în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP). Ministerul dorea să facă economii la buget, reducând astfel 172 de posturi.

Socoteala de la MAI nu s-a potrivit cu cea de la INA. Institutul Naţional de Administraţie are aprobat un număr total de 108 posturi, din care sunt ocupate în prezent 86, motiv pentru care nu se pot reduce 172 de posturi. MAI a solicitat abia pe 31 august situaţia exactă a posturilor de la INA.

De altfel, în cazul propunerii de desfiinţare a INA, argumentul economisirii unor sume de bani nu stă în picioare, pentru că INA se autofinanţează şi contribuie cu bani la bugetul de stat.

Mai mult decât atât, institutul Naţional de Administraţie a fost înfiinţat la solicitarea Uniunii Europene, ca o condiţie pentru aderarea României la UE, fiind o măsură de îndeplinit în cadrul procesului de negociere pentru aderare.
UE a acordat statului român fonduri în valoare de 10.080.000 de euro pentru dezvoltarea si întărirea capacităţii administrative a institutului, în fiecare an de la înfiinţare până în prezent, respectiv 2001-2009.

În prezent, suplimentar, Institutul beneficiază de un program PHARE privind „continuarea asistenţei acordate Institutului Naţional de Administraţie şi Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală, în vederea dezvoltării unui corp profesionist de funcţionari publici şi a competenţelor necesare pentru sprijinirea administraţiei publice din România ca stat membru al UE”, în valoare de 1.774.000 de euro.

În aceste condiţii, decizia desfiinţării INA prin transformarea acestuia în direcţie fără personalitate juridică a ANFP obligă statul român să returneze către Comisia Europeană fondurile comunitare alocate, fapt confirmat de Ministerul Finanţelor Publice.

„Nimeni nu m-a chemat la o discuţie”, spune Mircea Coşea, adăugând că a fost nevoit să organizeze o conferinţă de presă, care a venit după un lung şir de încercări, prin toate mijloacele, de
a-i informa pe „conducătorii acestei ţări”, de la nivelul primului ministru şi al fostului vicepremier, Dan Nica, până la cel al secretarilor de stat, despre ceea ce se poate întâmpla în viitor, prin desfiinţarea acestui institut.

Coşea atrage atenţia că piaţa pregătirii forţei de muncă înalt calificate din administraţie, sarcină care îi revine INA prin tratatul de aderare şi legea de înfiinţare, a fost lărgită „într-o manieră grăbită şi pe interese personale”, în septembrie 2008, de Guvernul Tăriceanu. HG 1.066 a dat posibilitatea pregătirii înalţilor funcţionari publici de către orice SRL sau ONG care are trecută la Registrul Comerţului, la activităţi, şi pregătirea de personal.

„În condiţiile crizei economico-financiare actuale, a se lua decizia desfiinţării unei instituţii care ar conduce la o pagubă bugetară de o asemenea valoare reprezintă chiar o încercare de subminare a economiei naţionale”, avertizează Mircea Coşea.

INA există în ţările UE

Fiecare din cele 27 de state membre ale UE au câte un institut naţional de administraţie, structură cu personalitate juridică, în timp ce o structură asemănătoare ANFP există doar în unul sau două state membre.

INA are în derulare, în prezent, Programul de Formare Specializată pentru Ocuparea unei Funcţii Publice din Categoria Înalţilor Funcţionari Publici (modulul 3 din 10), a cărui continuitate nu va putea fi asigurată în condiţii de eficienţă.