Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Servicii versus Producţie

29 Octombrie 2009



Dacă raportul servicii/fabricaţie IT&C ar fi un indicator de performanţă, România s-ar afla în situaţia paradoxală de a fi depăşit, încă de la începutul acestui deceniu, toate statele europene. În realitate, este vorba de un dezechilibru structural, care a avut numeroase efecte economice negative şi care începe să se corecteze de abia acum.

Industria IT&C românească a fost caracterizată structural, pe parcursul întregului deceniu, de dominaţia categorică a serviciilor, în defavoarea producţiei de hardware şi electronică. Deşi dezvoltarea cu precădere a serviciilor constituie o tendinţă binecunoscută în economiile avansate, în cazul României lucrurile nu sunt atât de simple.


Dacă luăm ca referinţă anul 2007, cele 8,8 miliarde de euro reprezentând cifra de afaceri totală a industriei IT&C au fost realizate în proporţie de 82% în sectoarele de servicii ( 57% în telecomunicaţii şi 25% în software şi servicii IT). În acelaşi timp, ponderea sectoarelor prelucrătoare a fost de doar 18% (cu contribuţii aproximativ egale ale sectoarelor hardware IT, hardware telecom şi electronică şi echipamente de măsură, control, optice). Raportul dintre servicii şi fabricaţie este, deci, de cca 4,5, de peste două ori mai mare decât media europeană. O asemenea disproporţie între servicii şi producţie este aproape unică în Europa şi mai poate fi observată doar în Bulgaria, unde este şi mai accentuată.


Europa: „dezindustrializare” IT&C în vest şi transfer al producţiei în est

Media UE27 pentru raportul servicii/ fabricaţie IT&C este de doar 1,9, iar variaţia în timp ilustrează foarte bine transformările structurale ale industriei IT&C europene în perioada de după anul 2000. Raportul s-a mărit de aproape două ori între 2000 şi 2007 atât datorită dezvoltării serviciilor, cât şi ca urmare a declinului producţiei de hardware şi electronică, care a fost treptat transferată spre China şi alte ţări emergente. În timp ce serviciile au cunoscut o creştere anuală medie de 7,5%, sectoarele prelucrătoare s-au redus cu 1,7% anual. Evoluţia nu a fost însă uniformă, iar cifrele UE27 de mai sus sunt rezultatul unor tendinţe divergente în vestul şi estul Europei.


Pentru economiile dezvoltate UE15 sunt reprezentative Marea Britanie, şi Franţa, unde sectoarele hardware s-au redus în decurs de 7 ani la aproape jumătate, în timp ce serviciile au crescut de 1,5 ori (cca 5% pe an). Ca rezultat al acestei „dezindustrializări IT&C“, raportul servicii/ hardware s-a mărit substanţial: în Marea Britanie de la 1,5 în 2000 la 5 în 2007, în Franţa de la 1 la 2,2, iar în Italia de la 1,5 la 2,5.


Singurele ţări UE15 unde sectoarele hardware au continuat să se dezvolte sunt Germania şi Finlanda (datorită prezenţei Nokia şi Elcoteq). În Germania, de exemplu, rata de creştere în hardware a fost destul de mică (+2,5% pe an) şi inferioară celei din servicii (+8%), astfel încât raportul servicii/fabricaţie s-a mărit de la 0,7 în 2000 la 1,2 în 2007, înscriindu-se în tendinţa generală. Nu trebuie însă uitat că menţinerea unei industrii prelucrătoare competitive a permis Germaniei continuarea exporturilor în perioada de criză şi a contribuit la relansarea economică începută în ultimul trimestru.


Evoluţia din ţările central-est europene a fost, în majoritatea cazurilor, opusă celei din vestul Europei. Aceste ţări au devenit în ultimul deceniu locaţii preferate pentru investiţiile străine şi pentru re-localizarea producţiei de electronică. Se remarcă în mod deosebit Ungaria, unde transferul producţiei a început mai devreme, în anii ‘90 şi unde sectoarele hardware înregistrau încă din 2000 o cifră de afaceri de 6,5 mld.euro (care a ajuns la 18,5 mld.euro în 2007). Cehia, Polonia şi Slovacia au cunoscut un val de investiţii similar, în special în intervalul 2000 – 2005. În 2007, statele est europene acumulau deja peste jumătate din producţia EMS (Electronic Manufacturing Services) a Uniunii Europene iar, din totalul CEE, Ungaria realiza aproape 60%, urmată de Cehia şi Polonia. Cele mai mari rate medii de creştere anuală ale sectoarelor hardware s-au înregistrat in Slovacia (+38%), Cehia (+23%) şi Ungaria (+17%). În acelaşi timp s-au dezvoltat şi serviciile IT&C, dar cu rate anuale mai mici, cuprinse între 10% şi 15%. In acest fel, raportul servicii / fabricaţie a evoluat invers faţă de vestul Europei, diminuându-se treptat şi ajungând în 2007 la 0,9 în R.Cehă, 0,6 în Slovacia şi 0,5 în Ungaria.


România: aliniere la tendinţele din vest sau decalaj faţă de ţările CEE ?

Revenind la România, raportul servicii /fabricaţie s-a menţinut relativ constant în perioada 2000-2007, cu valori între 4,5 şi 5 (ca cifră de afaceri), depăşind cu mult nivelul din toate celelalte state europene...


Pe de o parte, situaţia se datorează volumului iniţial redus al sectoarelor hardware (cca 0,5 mld.euro în 2000), care nu a fost corectat printr-o creştere accelerată ca în alte state est-europene. Nivelul investiţiilor străine în aceste sectoare a rămas relativ redus în România până în 2005-2006. Deşi s-au înregistrat creşteri, valoarea de 1,6 mld. euro la care a ajuns în 2007 cifra de afaceri a sectoarelor hardware este de 10 ori mai mică decât în Ungaria şi de 3 până la 6 ori mai mică faţă de Slovacia, Polonia şi R.Cehă.


Pe de altă parte, România deţine o poziţie unică în Europa şi în privinţa ponderii serviciilor de telecomunicaţii, care au reprezentat în această perioadă 70% - 60% din totalul industriei IT&C, în timp ce media UE s-a limitat la 30%-35%. Valoarea pieţei de telecomunicaţii nu este mare în sine, ci raportată la nivelul economic al ţării. Ultimele statistici Eurostat disponibile consemnează pentru România cheltuieli telecom de 6,2% din PIB, dublu faţă de media UE27 de 3%, iar supra-consumul relativ de telecomunicaţii, în special de telefonie, este un indicator al insuficientei maturităţi a pieţei româneşti de IT&C.


Dezechilibrul structural creat, în primul rând, de subdezvoltarea sectoarelor hardware şi electronică a avut influenţe negative asupra performanţelor macroeconomice. Contribuţia la PIB a acestor sectoare este foarte redusă în comparaţie cu consumul intern de electronică şi hardware care este asigurat în cea mai mare parte din importuri. Între 2000 şi 2007 creşterea exporturilor de hardware a fost constant inferioară creşterii importurilor, rezultatul fiind mărirea de 3 ori (la 2,7 mld. euro în 2007) a soldului negativ al balanţei externe corespunzătoare sectoarelor prelucrătoare. E adevărat că, în acelaşi timp, serviciile IT&C au înregistrat permanent un sold extern pozitiv, dar acesta nu a putut compensa decât o mică parte (20%) din dezechilibrul creat de hardware. În acest fel, insuficienta dezvoltare a sectoarelor prelucrătoare a făcut ca domeniul IT&C să contribuie substanţial la agravarea balanţei comerciale negative a României şi la mărirea deficitului de cont curent.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite