Revista >> Noiembrie 2009 [Nr. 120] >> Lumea Geospatiala

GIS – o provocare pentru interoperabilitate

Luiza Sandu

28 Noiembrie 2009

Continuăm în acest număr prezentarea miturilor şi legendelor în standardizarea informaţiei geografice, abordând şi subiecte importante ca interoperabilitatea şi standardizarea de conţinut, alături de Dr. Mat. Angela Ioniţă, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Academia Română.

Unele dintre cele mai des întâlnite mituri în standardizarea informaţiei geografice fac referire la costuri, dar şi la faptul că infrastructura europeană/regională/naţională de date spaţiale nu presupune utilizarea standardelor.

Mituri în standardizare (continuare din numărul trecut)

7. Standardele sunt scumpe.

Problema poate fi privită pe termen scurt, si atunci devine un fapt. Pe termen lung însă e doar un mit. Există mai multe afirmaţii care susţin acest mit: costurile de dezvoltare sunt uriaşe, aplicaţia trebuie rescrisă în întregime, standardul nu face tot ce doreşti, aplicaţia de tip proprietar face totul, la un preţ convenabil, scrierea specificaţiilor costă mai mult decât achiziţia produsului.

„Fapt este însă că, în administraţia publică centrală şi locală din România, a lucra fără a respecta standarde este un nonsens, costurile ulterioare de aliniere la standardele europene şi/sau internaţionale fiind mult mai mari”, remarcă doamna Angela Ioniţă.

8. Standardele limitează abilitatea de a fi creativ.

Respectarea standardelor poate fi o barieră în calea dezvoltării creative de aplicaţii numai dacă imaginaţia dezvoltatorilor este limitată. Altfel, dezvoltarea de aplicaţii comportă o serie de aspecte care implică crearea şi utilizarea de algoritmi performanţi, crearea şi utilizarea de interfeţe care să fie croite pe măsura cerinţelor „din ochii utilizatorilor finali”.

9. Nu există un moment oportun pentru a implementa standarde.

Care sunt momentele oportune: atunci când adoptăm o tehnologie nouă, care include o nouă bază de date, atunci când instituţiile fuzionează, atunci când se pun bazele unei noi instituţii, atunci când devine limpede că procesul în curs este întrerupt?

10. Scopul standardizării este de a reduce costurile.

Standardizarea asigură unu cadru pentru cei interesaţi, care vor trebui să ia în calcul întregul ciclu de viaţă al datelor, al produselor informatice, al aplicaţiilor. Eficienţa obţinută şi reducerea costurilor reprezintă un fericit rezultat secundar.

11. Un produs este 100% conform unei specificaţii standardizate. Iar corolarul – produsul competiţiei nu se conformează.

Depinde de modul în care definim conformitatea şi compatibilitatea. Mitul aici constă în faptul că nu se ştie cine a enunţat această determinare, cum este făcută şi pe ce se bazează.

12. Infrastructura europeană/regională/naţională de date spaţiale nu presupune utilizarea standardelor.

Pentru a permite combinarea continuă a surselor eterogene de date, trebuie să se convină asupra unor specificaţii de date spaţiale comune şi armonizate, dezvoltate potrivit unor metodologii standard. Practic, fără standarde, realizarea unei baze de date unitare este imposibilă.

13. Standardul este un document de achiziţie publică.

Instituţiile publice au fost foarte mult ajutate în efortul lor de achiziţionare, prin standarde şi, mai ales, prin îmbunătăţirea nivelului de accesibilitate al documentelor asociate. Dar există multe alte standarde care se referă la dezvoltarea de produse care să respecte nişte reguli prestabilite în proporţii diferite.

La ce se referă interoperabilitatea?

Pentru a înţelege mai bine importanţa standardelor în contextul managementului de informaţii geospaţiale trebuie clarificaţi câţiva termeni. Mulţi creatori şi consumatori de informaţii utilizează termenii de „armonizare”, „integrare” şi „interoperabilitate” de cele mai multe ori incorect şi, adesea, inconsistent.