.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Rolul spectacolului ştiinţific în ecuaţia viitorului
„Numai comunicând mai bine, Cercetarea ar putea forma, în 20 de ani, o generaţie implicată în viitorul ştiinţelor” susţine Alexandru Mironov, jurnalistul care a expus ştiinţa unei întregi generaţii, prin emisiunile sale televizate. „În prezent, cercetătorii trebuie să comunice eficient cu publicul larg, nu doar între ei, rolul ştiinţei în societate fiind acum mai mare ca oricând, iar timpul de aplicare al descoperirilor cu mult mai scurt faţă de secolul trecut”, afirmă Jean-Pierre Alix, responsabil de proiectul „Sţiinţă şi Societate“, derulat de Consiliul Naţional pentru Cercecetare Ştiinţifică al Franţei.”
Fiecare trebuie convins de importanţa cercetării ştiinţifice „pe limba lui”. Adaptarea discursului presupune cunoaşterea partenerilor de dialog (politicieni, finanţatori, utilizatori etc.) şi alegerea unor subiecte interesante pentru fiecare categorie. Copiii sunt atraşi către cercetare de muzeele care arată rezultate concrete ale ştiinţei, prezente în mai toate ţările. În Europa sunt festivaluri ale ştiinţei unde se întrunesc cercetătorii pentru a schimba idei. Comunicarea cu mediul politic se face în cadrul unor vizite speciale, când politicienii iau contact direct cu rezultatele şi cu nevoile cercetării. Pentru autorităţi valoarea cercetării se vede doar atunci când stabilesc taxe şi impozite pe rezultatele acesteia.
Cutremure în cercetare
„Vorbind serios despre viitoarele cutremure, predicţiile sunt foarte greu de făcut dat fiind hazardul seismic,” arată Mircea Radulian, director ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, gazda evenimentului „Îmbunătăţirea dialogului cu societatea pe probleme ştiinţifice.” Pentru scăderea numărului de victime, în Japonia cursurile de pregătire în caz de cutremur încep de la grădiniţă. Am putea prelua şi noi modelul, cele mai multe victime rezultând printre cei speriaţi, care nu ştiu cum să acţioneze. Cea mai bună apărare este pregătirea oamenilor prin cursuri specializate. Pentru oprirea unor instalaţii cu potenţial periculos (reţele de gaze, lifturi etc.) există deja „Sistemul naţional de prevenire în caz de cutremur” - care „dă alarma” la Bucureşti, în câteva secunde.
A fost odată ca niciodată...
“Ştiinţa este frumoasă şi o putem comunica publicului larg şi factorilor de decizie prin poveşti”, consideră Andrei Dorobanţu, Director de Comunicare al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH): De exemplu, la înfiinţarea IFIN în Măgurele, profesorul Horia Hulubei a povestit sătenilor despre dezvoltarea zonei prin cercetare. Iniţial reticenţi faţă de viitorul „ştiinţific” al localităţii, aceştia au fost încântaţi de discursul marelui cercetător. La final, bătrânul satului, atras de discurs, a intervenit: “Ne-aţi povestit atât de frumos că am înţeles totul despre atomi. Dar am o singură întrebare. Avem şi noi atomi din aştia în România?”.
Întortocheatele căi ale cunoaşterii
Frumuseţea ştiinţei ajută comunicarea ei către public şi deschide canale de comunicare, mesajul ştiinţific putând fi construit în funcţie de specificul publicului ţinţă urmărit. Cu toţii folosim rezultatele cercetării: electricitatea, aparatul radio, televizorul, calculatorul, camera foto sau video, telefonul, pointer-ul cu LASER ş.a. Rezolvarea continuă a problemelor oamenilor constituie un mesaj în favoarea cercetării. Comunicarea eronată îi creează însă probleme. „Oamenii întreabă deja dacă ar trebui să-şi mute afacerile din Măgurele după ce un ziar a accentuat eronat pericolul expunerii la „cel mai puternic LASER din lume” care se va dezvolta la Măgurele. De fapt primele aplicaţii vor apărea în mulţi ani de acum înainte, în cadrul unor experimente strict controlate”, arată Andrei Dorobanţu.
Educaţia, şansă pentru un viitor mai bun
Sistemul educaţional trebuie mult schimbat în următorii ani, pentru un viitor comun mai bun. „Îmi doresc o Românie a cunoaşterii şi dezvoltării în care să trăim mai bine. Dorim politicieni cu idei clare, deschişi la dialog şi la o concluzie comună, înţeleasă şi discutată de toţi. Un învăţământ atractiv pentru tineri trebuie axat acum pe ştiinţa experimentală, lăsând partea teoretică doar pentru a explica experimentele deja înţelese”, consideră Adrian Curaj, directorul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (U.E.F.I.S.C.S.U.)
„Eu spun poveşti despre ştiinţă copiilor, pentru ca ei (crescuţi cu aceste poveşti) să poată dezvolta ştiinţa viitorului. Imaginaţia nu trebuie să aibă limite când vine vorba despre aducerea ştiinţei către copii. Taberele de weekend, cele de vară, caravanele ştiinţifice, iată variante de atragere a copiilor către cercetarea ştiinţifică”, arată Alexandru Mironov.
Există deja câteva reţele private de instruire prin experiment a copiilor, începând chiar cu cei de grădiniţă. O şcoală mobilă care a prezentat elevilor experimente ştiinţifice s-a bucurat de un larg interes din partea acestora. Din păcate, autorităţile nu fac mai nimic în acest sens, chiar dacă statul ar fi principalul beneficiar al unor astfel de campanii.
Drift-ul din castraveţii lui Hîncu
Ştiinţa este denigrată de oameni care se dau în spectacol în presă, unii anunţând potenţiale cutremure care nu au avut loc niciodată. Cercetătorii de la Măgurele încă mai păstrează în memorie o scrisoare trimisă spre analiză de Nicolae Ceauşescu. Vergil Hîncu îl atenţiona pe preşedinte asupra „efectului de Drift înregistrat în serele de la Codlea”- într-o exprimare total anapoda. Cunoscut cercetătorilor, efectul de Drift se înregistrează numai in cadrul unor experimente, atunci când unele particule atomice ies din orbita normală, nicidecum printre castraveţii din sere. Absurditatea celor scrise fiind evidentă ştiinţific, aceştia au răspuns diplomatic: „Nu există riscuri. Este puţin probabil ca un astfel de efect să aibă loc, dar cercetăm atent problema...”
Parerea ta conteaza: 
Noutatile Sony, descoperite via AVstore
