Revista >> Noiembrie 2009 [Nr. 120] >> Cercetare

Viitorul României depinde de racordarea la Programul Cadru 7 al CE

Emanuela Cincu

03 Decembrie 2009

Studiile experţilor UE şi ai organismelor cu responsabilitate şi impact la nivel mondial privind trendurile de schimbare/evoluţie a societăţii umane pe Terra la ora actuală, au evidenţiat că în prezent ne confruntăm pe toate planurile, indubitabil, cu mari provocări la nivel global, atât pe termen scurt (2012), cît şi pe termen mediu (2020) şi îndepărtat ( 2020 – 2050...). Se prevăd schimbări climatice şi de mediu, demografice şi ca efect al urbanizării, al pieţei de produse şi afaceri (macro-economia şi guvernarea macro-economică), în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, al cerinţelor de energie, acces la resurse, apărării şi securităţii, al sănătăţii, al abordării /cercetării spaţiului cosmic, al educaţiei şi dialogului intercultural, ş.a., ca şi al evoluţiilor politice celor mai probabile în fiecare zonă a lumii: Asia (China, India, Japonia), America (USA, Canada, Brazilia), Europa (UE, ţările membre) şi ţările lumii a 3-a (Africa, Asia Centrală, Orientul mijlociu).

Specialiştii CE au elaborat un amplu Program-Cadru (în prezent se derulează Programul Cadru 7) care cuprinde – prin ultima sa Agendă de Lucru ERA (European Research Agenda)- programe complexe şi planuri de Cercetare –Dezvoltare Tehnologică–Inovare (C-DT-I), de implementare şi urmărire a efectelor acestora, ce implică organisme de decizie la nivel european şi naţional, instituţiile de cercetare, societatea civilă şi lumea financiară. Programele Europene au fost concepute în viziunea unei Europe capabile să facă faţă, în condiţii optime, tuturor provocărilor, şi în acest scop configurează o Platformă Europeană care aduce împreună Tehnologiile de cunoaştere (know-how) pentru a se crea si dezvolta o strategie şi o viziune ‚comună’ pe baza unui consens în ceea ce priveşte tehnologiile cele mai importante, dar şi crearea unei platforme de dialog şi de stabilire a consensului referitor la direcţiile prioritare.

Economia bazată pe Cunoaştere, soluţia ieşirii din criză

Mesajele ‚cheie’ ale Comisiilor de experţi create de CE („The World Group 202”, Comisia care a elaborat documentaţia „New World – New Solutions” ca Background al Conferinţei UE care a avut loc la Lund –Suedia, în 7- 8 iulie 2009, comisiile experţilor în economie mondială, strategii bancare, dezvoltare tehnologică şi cercetare ştiinţifică), fundamentează Cercetarea, Tehnologiile şi Inovarea ca Bază a dezvoltării Uniunii Europene în contextul global; ‚şocul business-ului’ indus în acest an, 2009, de criza economică, a fundamentat conceptul „Knowledge-based Economy”, iar viabilitatea acestui concept, care implică ‚excelenţa’ în realizarea investiţiilor, ţinând cont de nevoile societăţii şi de reformele necesare în fiecare caz (nivel UE, nivel naţional) şi incluzând şi domeniul educaţiei, a şi fost demonstrată ca soluţie a ieşirii din criză prin faptul că Germania, Franţa, ş.a, au anunţat evoluţii ascendente ale economiei.

Implementarea în viaţa reală, în toate sectoarele de ‚funcţionare’ economică, tehnică-ştiinţifică a unei ţări, a conceptului de „Economie bazată pe Cunoaştere” devine operantă şi eficientă prin dezvoltarea intensivă a cercetării ştiinţifice şi tehnologice, a creşterii competenţei în toate sectoarele de activitate şi a introducerii unui management inteligent şi eficient; numai astfel se pot implementa în practică noi soluţii tehnologice al căror efect ulterior va fi de ‚returnare cu profit’ a investiţiilor.

Emanuela Cincu, Ph.D., Şef Laborator ACTIVA-N, IFIN–HH

Direcţiile principale de reuşită/succes în trecerea prin criza economică au fost sintetizate de Comisarul CE Janez Potočnik la deschiderea Conferinţei de la Lund, care a avut loc sub Preşedinţia Suediei, astfel: „In timpurile de criză Europa nu trebuie să reducă investiţia în cercetare! Din contră, Statele membre trebuie să se focalizeze pe îmbunătăţirea şi creşterea atractivităţii investiţiilor şi să pregătească economiile şi industriile să facă o cotitură rapidă. Aceste măsuri vor face ca activităţile bazate pe cunoaştere şi reforme structurale să fie de maximă importanţă. Măsurile de relansare a educaţiei, cer-cetării şi inovării devin esenţiale ca direcţii de strategie.... acestea, împreună cu încurajarea mobilităţii cercetătorilor, vor accelera cooperarea de înaltă calitate între mediul academic şi industrie, ceea ce va sprijini găsirea soluţiilor inovatoare de care are nevoie societatea şi economia. Se preconizează că Programele ERA vor reuşi în această direcţie.

În scopul creşterii economiei UE, sistemul de cercetare al UE trebuie să urmărească implementarea cunoaşterii pentru obţinerea efectelor comerciale. Asta implică o mai bună cooperare între academie şi industrie în cadrul unui sistem de inovare, dar şi capacitatea de a exploata rezultatele cercetării la maximum în cadrul unui sistem inovativ de înaltă competenţă, incluzând IMM-uri, ceea ce va conduce în final la reducerea costurilor pentru high-tech IMM, înlăturarea obstacolelor în implementarea noilor tehnologii, dezvoltarea pieţelor de vânzare a produselor şi serviciilor bazate pe noi tehnologii, şi cooperare între cercetare – industrie – educaţie.
În mod cert, „....crucial pentru dezvoltarea pe termen lung a unei Europe prospere sunt: investiţiile pe termen lung, potenţialul inovator, care trebuie stimulat şi sprijinit la maximum, şi competitivitatea la nivel european / internaţional.”

România azi

Referitor la evoluţia ţării noastre vis- à -vis de programele şi activităţile ce se derulează în spaţiul UE prin programul PC 7, putem spune că până la sfârşitul anului 2008, în baza proiectelor câştigate în competiţiile organizate de Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică (ANCS) şi de Centrul Naţional de Management Programe (CNMP) ale MEdC, prin Programele Naţionale de Cercetare - Dezvoltare- Inovare (PNCDI-1, PNCDI -2), s-a realizat un mare pas înainte ; multe laboratoare / instituţii au reuşit să îşi modernizeze echipamentele necesare pentru experimente şi teste (integral sau parţial), sistemele de calcul, mobilierul, clădirile.... care erau foarte vechi.
Totodată, ne-am obişnuit cu pregătirea unei documentaţii serioase, argumentate pe toate aspectele profesionale şi de management ale unui proiect, iar, pe de altă parte, ne-am apropiat mult de cunoaşterea/înţelegerea Programelor Europene pe diferitele domenii de cercetare şi Dezvoltare tehnologică. Perioada 2010 – 2011 trebuia să fie perioada finalizării, în urma cărora laboratoarele ar fi fost capabile să avanseze, să aibă cunoaşterea şi încrederea de a se înscrie cu succes în proiectele europene al Programelor PC 7.