.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Propuneri de implementare īn economie a rezultatelor CDI
Până în ultimii ani fondurile pentru cercetare au fost şi încă constituie o parte din fondul alocat Educaţiei. În plus ştim că procentele au fost mult mai mici decât era prevăzut în lege, aceasta fiind una dintre cauzele pentru care nivelul cercetării nu este încă la nivel competitiv internaţional. Dacă Programele Naţionale PNCD1 (1999-2006) şi PNCDI 2 (2007 -2013) elaborate şi puse în practică de MEdC au creat şansa de avansare a cercetării ştiinţifice spre nivelul cerinţelor UE, fiind un excelent imbold şi sprijin spre direcţia care trebuia, stoparea bruscă a finanţării proiectelor în primăvara 2009, după reducerea fondurilor în semestrul 2 al anului 2008, a avut un efect de dezastru, exact pentru că se pierde şansa previzionată pentru anii 2010 – 2011 de a ne racorda intensiv la programele Uniunii Europene, iar timpul va trece diferit la noi în ţară şi în celelalte ţări ale UE.
Pe de altă parte ştim, de asemenea, că situaţia sistemului de învăţământ din România este gravă; se cere rezolvarea unui mare număr de probleme, multe din acestea sunt probleme specifice îmvăţământului preşcolar şi gimnazial care cer răspundere şi fonduri dedicate, dar care nu au nicio legătură cu domeniul ştiinţific. În plus, după cât s-a văzut (chiar) în acest an, în şedinţele de Guvern se discută numai problemele învăţământului, cercetarea nu are aceeaşi şansă aproape niciodată.
De ce ar fi necesar ca cercetarea ştiinţifică să fie un accesoriu al educaţiei/învăţământului în România ? ! , când se ştie foarte bine că cercetarea este factorul de avangardă; ca urmare a noului adus de aceasta se modelează şi programele de învăţământ/studiu al studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, şi nu invers.
Institutele de cercetare colaborează foarte bine cu personalul din universităţi şi deja formează împreună o comunitate care, împreună cu Academia de Ştiinţe, pot avea prin ANCS o reprezentare directă în Guvernul României. Subliniem că ceea ce este important în prezent este alinierea la /armonizarea cu Programele UE şi realizarea în comun a activităţilor prevăzute de planurile şi programele CE, nu dacă cercetarea s-a dezvoltat mai mult în institute de-a lungul timpului, decât în Universităţi, fiindcă aşa ne-a fost istoria ...
Dacă ANCS ar deveni o Agenţie cu reprezentare directă în Guvern (ceea ce nu ar implica nici o modificare a organizării şi structurii actuale) şi ar primi finanţare directă, independent de problemele şi respectiv finanţarea educaţiei, atunci şansele dezvoltării economiei româneşti bazate pe cunoaştere ar fi cu totul altele la nivel naţional.
S-ar rezolva mult mai bine problemele fiecăreia din cele 2 direcţii de activitate, educaţia în şcoli şi cercetarea în institute, universităţi şi în mediul academic, potrivit programelor şi planurilor care urmăresc obiective specifice, diferite.
Fără nicio îndoială, pentru. fiecare din cele 2 portofolii, trebuie ca reprezentanţii (ministru, şef Agenţie) să fie specialişti, să fie angrenaţi în activităţi de educaţie, respectiv de cercetare, adică să aibă competenţa necesară, dovedită.
Modelul englezesc
Un exemplu excelent cu tradiţie şi succes în domeniul/educaţiei, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării economice (afacerilor) funcţionează în Anglia sub forma unui program naţional/unitar de cercetare- educaţie -business şi control al calităţii la standarde internaţionale. În cadrul acelui program „NMS” (National Measurement System), Comisii naţionale care includ reprezentanţi ai instituţiilor de conducere a programelor ştiinţifice de cercetare, ai laboratoarelor guvernamentale de măsurări, analize, şi control, reprezentanţi din mediul de afaceri (business de stat şi privat) şi ai altor instituţii abilitate (de metrologie, acreditare, ş.a.) au rolul /sarcina de a transmite rapid în cercetare şi/sau şi în domeniul economic orice noutăţi privind idei, noi produse - echipamente performante, metode şi tehnologii şi/sau servicii, dar şi standardele noi aprobate la nivel internaţional devenite aplicabile, şi cerinţele de calitate şi evaluare a calităţii, de asemenea agreate
şi aplicate la nivel internaţional.
Reprezentanţi ai Instituţiei National Physical Laboratory, ai Laboratoarelor Guvernamentale de măsurări/analize, şi reprezentanţii orga- nismelor de acreditare şi controlul calităţii la nivel naţional, analizează (împreună) necesitatea/utilitatea, aplicabilitatea şi efectul economic al noilor produse sau servicii, evaluează modul de asigurare a calităţii în aplicare/utilizare, verifică/asigură că există condiţiile şi competenţa /expertiza corespunzătoare calităţii obţinute la nivelul internaţional în aplicare/utilizare, dar şi că se asigură / menţine acelaşi nivel al calităţii permanent, printr-un proces de management potrivit; un avantaj important: tinerii se pot pregăti pentru masterate şi doctorate, şi apoi – se pot încadra mult mai rapid în laboratoarele/ serviciile întreprinderilor încadrate în Programul naţional „NMS”.
Considerăm că este necesar ca şi în România-factorii de decizie la nivel guvernamental să fie informaţi permanent asupra trend-ului /direcţiilor de interes/prioritare la nivel european şi internaţional, că trebuie să ştie ce contează în celelalte ţări ale UE 27 şi la nivel mondial, ce şi cum se finanţează cu prioritate, conceptele de bază aplicate în Programele ERA în care trebuie să ne încadrăm, şi în ce termene, cum se rezolvă problemele la nivelul UE în fiecare domeniu, şi să cunoască evoluţia situaţiei / cercetării în România.
Un ministru al „Educaţiei şi Cercetării” nu va putea face acest lucru în mod curent pentru că problemele Educaţiei la noi în ţară nu îi vor
permite să cunoasă îndeaproape şi să susţină temele cercetării, cel puţin câţiva ani de acum încolo...
Dar s-a constatat că este necesară susţinerea cercetării la nivel Guvernamental şi că detalierea obiectivelor, angajamentelor şi moda- lităţilor de rezolvare la nivel UE/internaţional, comparativ cu soluţiile aplicate în ţară, constituie o cale eficientă în multe cazuri.
A doua măsură pe care o propunem are în vedere îmbunătăţirea modului de funcţionare a comisiilor de experţi care trebuie să consi-lieze factorii de decizie în ceea ce priveşte configurarea programelor de cercetare şi de implementare a rezultatelor şi noilor tehnologii, asigurării şi controlului calităţii, încadrarea în Standardele internaţionale, specialişti competenţi, cu experienţă şi activitate ştiinţifică dove-dită, care să fie la curent cu strategiile aplicate la nivel European şi internaţional şi care să ofere soluţii potrivite ţării noastre în această perioadă.
Aceste obiective se pot realiza foarte bine în cazul unui program naţional similar programului englez „NMS”, care să coaguleze legături eficiente între ANCS (Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică), Comisiile de experţi pe diferitele direcţii menţionate mai sus, organismele naţionale de metrologie şi acreditare, Oficiul Naţional de Brevete, Camera de Comerţ Exterior, IMM-uri, industria, şi firmele de marketing, şi care să iniţieze comunicarea cu mediul economic şi să asigure sprijinul necesar implementării tehnologiilor în activităţile IMM şi în industrie, până la nivelul final al validării măsurărilor şi certificării rezultatelor.
De asemenea, sunt necesare soluţii inovative de atragere a tineretului în domeniul cercetării ştiinţifice şi aplicative prin organizarea în oraşele mari a unor instituţii specializate (ca în Franţa, Belgia, Japonia, ş.a.): Cité de la Science, Cinéma Science, Café – Science, ş.a.
Sumarizând, considerăm că, în scopul dezvoltării rapide a economiei ţării folosind principiile şi strategiile CE stabilite de experţi la nivel mondial, dat fiind că România este membru UE, este necesar(ă) :
• ca România să finalizeze Planul Naţional PNCDI – 2 care este în curs, la nivelul de finanţare stabilit iniţial,
• finanţarea cercetării să fie asigurată direct de la Guvern, independent de domeniul educaţiei, la nivelul stabilit prin lege, ţinând cont
de cerinţele de dezvoltare prin planul de CDI, dar şi de dezvoltarea economiei şi cerinţele acesteia,
• factorii de decizie să ţină cont de expertiza specialiştilor şi de modul de rezolvare în UE a problemelor similare,
• continuarea competiţiilor pentru armonizarea la nivelul tehnic şi tematic al CE, inclusiv cu proiecte de investiţii pentru finalizarea
investiţiilor în modernizarea echipamentelor de cercetare şi realizarea de laboratoare moderne,
• elaborarea unui nou program/ Plan naţional pentru perioada 2013 -2020, care să urmeze programele PC 7 ale CE, adaptate la
situaţia reală a ţării,
• sistemul de conectare a output-ului ştiinţific la problemele economiei României să fie elaborat ca în ţările în care au succes
remarcabil şi dovedit de-a lungul timpului, de ex. ca în Programul „National Measurement System”, funcţional cu mare succes şi
profit financiar în Anglia.
Concluzie : Acum trebuie/este timpul ca acţiunile/activităţile ce urmează să se deruleze în fiecare domeniu să se bazeze exclusiv pe competenţa specialiştilor recunoscuţi, cu activitate şi cunoaştere dovedită (diplome valabile şi cu experienţă), care au seriozitate şi responsabilitate, şi ca aceste principii trebuie fie susţinute şi promovate la toate nivelele. .jpg)
Emanuela Cincu, Ph.D., Şef Laborator ‚ACTIVA-N’, IFIN-HH
Parerea ta conteaza: 
Viitorul Romāniei depinde de racordarea la Programul Cadru 7 al CE
