Revista >> Decembrie 2009 [Nr. 121] >> Lumea Geospatiala

Administraţia publică locală – exemple de bune practici în interoperabilitate şi standardizare

Luiza Sandu

12 Ianuarie 2010

Deşi în România nu se poate vorbi despre activităţi de adoptare/adaptare/ dezvoltare de standarde privind managementul de informaţie geografică la nivel naţional, activitatea de dezvoltare de aplicaţii care utilizează informaţia geografică este în plină efervescenţă. Există, aşadar, exemple de bune practici şi printre administraţiile locale din România pe care le vom prezenta în acest al treilea articol din seria anunţată în luna octombrie.

Una din marile probleme ale informatizării în administraţia publică din România o reprezintă interoperabilitatea. Nu se poate vorbi de interoperabilitate la nivel naţional, însă pe plan local au existat un număr de entuziaşti care chiar au pus în funcţiune sisteme integrate şi interoperabile.

Consorţiul GIS de la Oradea

Administraţia publică din Oradea a decis să conceapă de la început un sistem geospaţial unitar, care să gestioneze toată zona metropolitană Oradea şi care să ofere suport decizional pentru toate instituţiile care operează cu informaţie geospaţială în zonă. Proiectul a fost abordat în două etape.

Pentru a administra mai eficient teritoriul oraşului şi împrejurimile, în anul 2002, municipalitatea din Oradea a înfiinţat Consorţiul Local de GIS, organizaţie ce a cuprins iniţial primăria, operatorii de apă, gaze, energie termică şi electrică şi câteva filiale locale ale unor agenţii naţionale. Iniţiativa a fost o soluţie activă atât la problema ridicată de administrarea centralizată a unui oraş în plină dezvoltare, cât şi la necesitatea de a integra în managementul localităţii şi zonele limitrofe, puternic neglijate anterior.

Consorţiul avea ca scop realizarea managementului unitar al informaţiilor din teritoriul administrativ al municipiului. Consorţiul include, pe lângă primărie, instituţiile deţinătoare de utilităţi, oficiul de cadastru, agenţia de mediu şi companii private. Dezvoltarea consorţiului a fost continuată prin parteneriatul iniţiat de primăria Oradea şi materializat în înfiinţarea Zonei Metropolitane Oradea.

A doua etapă a constat în standardizarea informaţiei şi a comunicării geospaţiale la nivelul membrilor Consorţiului Geospaţial. O dată definite, standardele au fost supuse avizării corpului tehnic din Oradea, a Consiliului Local al municipiului Oradea şi a asociaţiilor ANIAP şi CASM.

Evoluţia proiectului, coagularea consorţiului GIS şi asocierea oraşului cu cele opt comune limitrofe, ca primă zonă metropolitană în România, au avut ca rezultat câştigarea a două proiecte de finanţare internaţională importante: sistemul informatic de management al infrastructurii – finanţator Guvernul Flandrei – şi interoperabilitate în GIS – grant finanţat de Corporaţia Intergraph.

Primăria Sibiu, preocupată de standardizare

Primăria din Sibiu are o preocupare constantă pentru standardizare, o condiţie esenţială pentru a avea un sistem eficient, făcând progrese mari în această direcţie.

Primăria Sibiu dispunea în 2005 de un sistem informatic puternic şi bine pus la punct. Din păcate, în ceea ce priveşte sistemele geografice informatice, lucrurile nu mergeau la fel de bine.

„Exista o rămânere în urmă majoră, care trebuia acoperită. Aşa am ajuns la conceptul de sistem informatic integrat, în care platforma SAP şi GeoMedia (Intergraph) urmau să funcţioneze împreună”, spune Adrian Bucura, şef Serviciu Informatică în cadrul primăriei Sibiu.

Adrian Bucura,
Şef Serviciu IT, Primăria Sibiu