Revista >> Decembrie 2009 [Nr. 121] >> Lumea Geospatiala

Administraţia publică locală – exemple de bune practici în interoperabilitate şi standardizare

Luiza Sandu

12 Ianuarie 2010

Obiectivele urmărite în cadrul acestui proiect au constat în unificarea în-tr-o bază de date comună a tuturor datelor geospaţiale gestionate în Primăria municipiului Sibiu, care se referă la teritoriul sau la entităţi poziţionate pe teritoriul municipiului Sibiu. De asemenea, era nevoie de integrarea Băncii de Date Geospaţiale cu principalele sisteme informatice ale primăriei – gestiunea financiară, gestiunea impozitelor şi taxelor, gestiunea documentelor şi gestiunea proiectelor ca nişte componente ale sistemului integrat de gestiune al activităţilor primăriei.

„Standardizarea este cu adevărat obligatorie, dacă vrem să dăm coerenţă şi consistenţă muncii noastre. Am început prin a implementa nomenclatoare de artere, de numere poştale, de localităţi, de persoane etc. În ceea ce priveşte formularele pentru Autorizaţii şi Certificate pot să spun că acestea erau deja standardizate în cadrul programului de management al documentelor”, adaugă Adrian Bucura.

Proiectul SIGRIT

Un alt proiect de anvergură, care s-a extins şi în afara graniţelor României, a presupus realizarea şi completarea bazei de date tehnice la nivelul judeţului Constanţa, cu informaţii privind riscurile la inundaţii pentru zona geografică a judeţului Constanţa şi zona transfrontalieră a municipalităţii Dobrich, din Bulgaria.

Sub denumirea „Reducerea riscului la inundaţii prin dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare în regiunea transfrontalieră”, CJ Constanţa, ISU „Dobrogea”, RAJDP Constanţa, RAJA Constanţa şi municipalitatea Dobrich au derulat în comun un proiect cu finanţare Phare, în cadrul căruia cea mai importantă componentă a fost realizarea unui Sistem Informatic Geospaţial pentru Reducerea riscului la Inundaţii în zona transfrontalieră, prin dezvoltarea de tehnologii IT, mai pe scurt, SIGRIT.
Pornind de la experienţa dobândită în cadrul acestui proiect transfrontalier a apărut ideea înfiinţării unui Consorţiu GIS în regiune, ca pas ulterior de dezvoltare a proiectului.

Acordul pentru înfiinţarea acestui consorţiu s-a semnat la sfârşitul lunii august, între Consiliul Judeţean Constanţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea, Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa, SC Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa şi Municipalitatea Dobrich. Obiectul Acordului de Colaborare GIS este de a monitoriza şi îmbunătăţi activităţile geospaţiale care conduc la maximizarea eficienţei instituţionale a părţilor şi, în final, la o gestiune mai eficientă a teritoriului administrat.

Principalele activităţi pe care şi le propun membrii Consorţiului GIS includ şi crearea unui mecanism de integrare a datelor geospaţiale într-un format standardizat în vederea constituirii unui fond de date comun – această activitate presupune şi stabilirea unor protocoale de schimb de baze de date vectoriale – dar şi agregarea şi actualizarea periodică a hărţilor de risc la inundaţii, în vederea includerii acestora în planurile de urbanism generale, elaborate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Constanţa şi municipalitatea Dobrich.

Proaspăt înfiinţatul Consorţiu GIS reuşeşte o standardizare a comunicării inter-instituţionale prin conturarea unei „hărţi” oficiale şi unice la nivelul judeţului, prin stabilirea responsabililor de generare şi întreţinere de date geospaţiale, prin stabilirea procedurilor şi frecvenţei de schimb/actualizare de date geospaţiale.

Trio de succes – poliţia comunitară - poliţia naţională - primării

Una dintre schimbările majore prin care trece administraţia publică locală din România este restructurarea Poliţiei Comunitare prin preluarea a tot mai multor atribuţii de la Poliţia Naţională. La nivel practic, acest proces implică un transfer intern de know-how între cele trei instituţii implicate: Poliţii Comunitare, Poliţia Naţională şi Primării, cu implicaţii atât asupra modului de lucru şi organizare, cât şi asupra sistemelor informatice utilizate.

Existenţa unor sisteme informatice interoperabile între cele trei instituţii, care să permită transferul permanent al datelor, implică existenţa unor standarde privind interconectarea, precum şi modele comune pentru structurarea datelor.

Atingerea unui nivel matur de interoperabilitate între aceste instituţii publice nu este însă un obiectiv foarte simplu. Complexitatea organizaţiilor, necesitatea respectării legislaţiei şi a procedurilor interne proprii se răsfrâng,
inevitabil, asupra interoperabilităţii.